Ucrainenii, cozi imense la AJOFM. Refugiații cu studii superioare acceptă chiar și posturi de necalificați VIDEO
0Noile prevederi ale programului-suport pentru refugiații din Ucraina îi obligă pe aceștia să se angajeze sau măcar să facă dovadă că sunt în căutarea unui loc de muncă, că să mai beneficieze de bani.
Așa cum era de prevăzut, Agenția de Ocupare a Forței de Muncă Constanța a fost efectiv asaltată de cereri: la acest moment sunt disponibile 1000 de locuri de muncă, iar în Constanța locuiesc peste 20.000 de ucraineni, dintre care jumătate sunt adulți, deci trebuie să își găsească de muncă.
Ponderea o reprezintă femeile cu copii, care nu știu cum se vor descurca, pentru că grădinițe și școli pentru ei sunt puține, iar cererea e mare, și nu știu unde îi vor lăsa pe copii ca să meargă ele la muncă. Bariera de limba este un alt inconvenient, însă cei care se pun la cozi nu își pierd speranța.
Cozi imense
De câteva zile, funcționarii de la AJOFM nu mai fac față. Sute de persoane se așează zilnic la coadă de la prima oră, unii cu mult înainte de program, se fac liste de așteptare, iar refugiații, obosiți și fără speranța de a se angaja în curând, își așteaptă rândul, în tăcere. Unii în zadar: instituția poate procesa în jur de 150 de oameni pe zi, iar ei afară sunt cu sutele.
Sunt persoane de toate vârstele, în special femei tinere care și-au adus la coadă și copiii mici: la o măsuță, o mămică foarte tânără își ține în brațe bebelușul de câteva luni, în timp ce lângă ea un băiețel de vreo 5 anișori colorează liniștit. Deja sunt aici de câteva ore.
Din păcate, cei mai mulți nu vor găsi de muncă. Sunt doar 1.000 de posturi disponibile, din care multe sunt de sezon și cele mai multe nu li se potrivesc - pentru că majoritatea celor care au venit la cozi sunt absolvenți de studii superioare care, înainte de război, aveau un statut și un salariu bun în Ucraina.
„Majoritatea sunt absolvenți de studii superioare doctori, ingineri, profesori, polițiști, avocați dar și persoane cu calificare medie, care lucrează în domeniul construcțiilor civile sau navale. Din păcate, din câte știm noi, nu se pot echivala studiile în anumite domenii de activitate, cum ar fi arhitecți sau doctori”, a declarat pentru „Adevărul“ Adelina Vlad, purtător de cuvânt la AJOFM Constanța.
Ucraineni la coadă la AJOFM Constanța VIDEO Antonia Ispas
Acceptă orice loc de muncă
Atrage atenția o ucraineancă trecută de prima tinerețe, dar cu atitudinea și postura unei învingătoare: totul îi trădează statutul de intelectual, de la haine până la modul în care și-a acceasorizat eșarfă cu restul ținutei. O cheamă Ludmila, ne explică prin traducător, și vine dintr-o zonă distrusă de război. De profesie, este medic stomatolog. „Nu pot practica în România, pentru că nu mi se recunosc studiile. Am venit în Constanța de o jumătate de an și aș accepta orice loc de muncă mi s-ar oferi”, spune Ludmila, surprinzător, cu zâmbetul pe buze.
În fața ușii, un grup de femei stau de vorbă. Poate au venit împreună din Ucraina sau poate s-au împrietenit aici, pe pământ românesc, unite de suferință. Au în jur de 50 de ani. „Am lucrat că economist și aș prefera un loc de muncă în același domeniu. Sunt din Odesa și deja sunt aici de o jumătate de an“, spune Svetlana.
Prietena ei Marina, are mai puțină speranță. În țara ei este pensionară și nu știe cine ar angaja în România o femeie în vârstă care nu vorbește nici română, nici engleză. „Am fost inginer, acum sunt la pensie. Nu știu ce o să fac, dacă mă angajează cineva, înțeleg că trebuie să îmi clarific situația“, este tristă Marina.
Când o întrebăm dacă s-a descurcat până acum cu banii, cu mâncarea, cu cazarea, Marina rostește „Spasiva“ („Mulțumesc“) după „Spasiva“ și se înclină de parcă persoana căreia îi mulțumește s-ar afla în fața ei. „Deocamdată banii care s-au dat până acum mi-au ajuns, însă acum dacă banii sunt mai puțini, iar chiriile mai mari, nu știu cum o să mă descurc“, spune pensionara ucraineană, iar pe față i se așterne o umbră.
Cele mai mari șanse la angajare o au cei care vorbesc măcar limba engleză sau la modul ideal limba română. Din păcate, majoritatea locurilor de muncă pentru ucraineni sunt de sezon în turism sau alimentație publică.
Ucraineni la coadă la AJOFM Constanța VIDEO Antonia Ispas
Noile condiții din Programul de sprijin
Potrivit modificărilor programului-suport pentru refugiații din Ucraina, se alocă pentru o familie 2.000 lei/lună pentru cazare și 600 lei/lună de persoană pentru hrană dați direct refugiaților, în loc de 50 lei/persoană/zi pentru cazare și 20 lei /persoană/hrană dați proprietarilor (bani pe care ucrainenii spun că nu i-au văzut).
Din a doua lună însă, ucrainenii trebuie să își caute loc de muncă sau măcar să facă dovada că s-au înscris la Forțele de Muncă.
„Dacă de la începutul anului aveam înscriși 150 de ucraineni pentru un loc de muncă, acum am început să primim și 10 dosare pe zi. Încercăm să îi ajutăm pentru angajare și chiar să îi îndrumăm pentru cursurile de limba română, ca să le fie mai ușor“, precizează Adelina Vlad, purtător de cuvânt AJOFM Constanța.
Astfel că începutul lui mai a adus sute de ucraineni la coadă la centrele de asistență socială din primării, unde se depun toată luna cererile pentru noul program-suport, valabil de la 1 mai. Vorbim doar de norocoșii pe care proprietarii de apartamente i-au asigurat că îi vor găzdui în continuare, chiar și pe bani mai puțini.
La cozi, ucrainenii își spun păsul. Nic a venit în România cu soția, doi copii și soacra sa. În total, cinci suflete care speră că își vor păstra locuința din Constanța.
„Nu știm exact dacă ne vor ajunge banii de la stat. Acum să vedem ce vom primi. Avem un contract cu un proprietar, dar el nu a mai fost plătit din decembrie, nu știm dacă ne va mai ține. Ne-ar plăcea să rămânem aici până în toamnă“, spune bărbatul, care își caută acum și loc de muncă.
Litoralul, casa ucrainenilor
Numai în Constanța și în Năvodari s-au refugiat 25.000 ucraineni, care au transformat stațiunile în orășele proprii. Românii, foarte ospitalieri, i-au găzduit, dată fiind și suma generoasă primită de la Statul român, dar când schema n-a mai funcționat, mulți ucraineni au fost tratați ca niște chiriași oarecare, rău-platnici, și au fost dați afară. Destui ucraineni s-au trezit aruncați direct în stradă, iar 30 dintre ei au făcut plângeri la poliție pentru cele întâmplate.
„Nu știm exact dacă ne vor ajunge banii de la stat. Acum să vedem ce vom primi. Avem un contract cu un proprietar, dar el nu a mai fost plătit din decembrie, nu știm dacă ne va mai ține. Ne-ar plăcea să rămânem aici până în toamnă“, spune bărbatul, care își caută acum și loc de muncă.
Litoralul, casa ucrainenilor
Numai în Constanța și în Năvodari s-au refugiat 25.000 ucraineni, care au transformat stațiunile în orășele proprii. Românii, foarte ospitalieri, i-au găzduit, dată fiind și suma generoasă primită de la Statul român, dar când schema n-a mai funcționat, mulți ucraineni au fost tratați ca niște chiriași oarecare, rău-platnici, și au fost dați afară. Destui ucraineni s-au trezit aruncați direct în stradă, iar 30 dintre ei au făcut plângeri la poliție pentru cele întâmplate.
Refugiații se văd acum în postura imposibilă de a-și căuta alte locuri de cazare. Proprietarii au refuzat să închirieze prin noul program-suport și preferă să aștepte turiștii de sezon, care plătesc și 300 de lei pe noapte în complexurile de lux. Astfel că parcările blocurilor noi din Mamaia Nord (zonă-tampon între Constanța și Năvodari), unde ucrainenii se instalaseră confortabil, s-au golit de mașinile înmatriculate în Ucraina, locul lor fiind luat, în minivacanța de 1 Mai, de cele ale turiștilor români.
Centrul pentru Resurse Civice din Constanța, specializat în lucrul cu refugiații, le este sprijin miilor de ucraineni care i-au trecut pragul în căutarea de ajutor, pentru găsirea unui loc de muncă sau învățarea limbii române. Totuși, mulți vor pleca din Constanța.
„Din informațiile noastre, dintre cetățenii ucraineni care intenționează să părăsească litoralul, cei mai mulți s-ar muta tot în România, într-o zonă bine conectată la rețelele de transport și cu potențial bun pentru locuri de muncă. O astfel de regiune este Brașov, cu multe oferte de angajare și cu o piață imobiliară activă, unde refugiații din Ucraina pot găsi cu ușurință apartamente de închiriat, la prețuri mai mici decât pe litoral“, a declarat pentru „Adevărul“ Cosmin Bârzan, liderul centrului.
Alți ucraineni au mărturisit că se întorc la casele lor, în zonele nedevastate încă de război, chiar dacă știu că sunt oricând în pericol de moarte.
O categorie aparte a refugiaților o constituie navigatorii ucraineni, care evită să intre în țara lor, deoarece vor fi luați la război. Ei preferă să-și petreacă pauzele dintre voiaje prin România, unde îi așteaptă familia care „pendulează” între casa din Ucraina și cazarea gratuită din România. Acum, va trebui ca aceștia să-și plătească singuri șederea în România, ca să-și asigure confortul într-o țară sigură.
Se încarcă comentariile...
