Refugiații ucraineni caută cu disperare locuri noi de cazare. La Guvern, problema a rămas în suspans

Cu doar zece zile înaintea intrării în vigoare a noilor reglementări care modifică programul 50/20 de cazare a refugiaților, nici românii, și nici ucrainenii nu știu ce-i așteaptă. Fiindcă nu au primit încă banii pentru anul acesta, unele gazde au început să-i scoată în stradă.

Refugiații sunt din nou puși pe fugă FOTO: Getty Image

Guvernul a avut, joi, 20 aprilie 2023, pe ordinea de zi, două proiecte cu impact asupra situației refugiaților ucraineni găzduiți în România. Sunt peste110.000 pe teritoriul României, din cei aproape patru milioane care au intrat în țară, zeci de mii fiind copii, iar o parte dintre ei sunt obligați, în aceste zile, să-și caute un nou acoperiș deasupra capului. Acest lucru se întâmplă pentru că programul de sprijin 50/20, așa cum era acesta cunoscut, prin care proprietarii de imobile primeau pentru cazarea fiecărui refugiat 50 lei/zi, la care se adăugau încă 20 lei/zi pentru mâncare, va înceta. Nimeni nu știe, însă, care sunt noile condiții impuse.

Deși solicitat să ofere date la finalul ședinței, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a spus despre cele două proiecte aflate astăzi pe masa miniștrilor, pentru analiză (unul privind continuarea susținerii refugiaților printr-un alt program de sprijin, cel de-al doilea privind cheltuielile nedecontate proprietarilor pentru perioada ianuarie – aprilie 2023), că vor fi făcute publice toate datele săptămâna viitoare, când vor fi și supuse aprobării.

„Oamenii trebuie să știe un singur lucru, și mă refer acum și la români, și la cetățenii ucraineni la care faceți referire: grija pe care Guvernul României a arătat-o deja față de situația refugiaților din Ucraina nu a suferit vreo modificare”, a spus Cărbunaru.

Pe proprietarii care de patru luni susțin din banii lor cheltuielile generate de cazarea refugiaților, mai mult decât faptul că nu știu când își vor primi banii, îi irită că nu au date despre cum va continua programul. „Voi ce faceți, îi mai țineți, sau...?”, sunt întrebările de pe grupurile sociale. În același timp, pe aceleași grupuri de sprijin, din ce în ce mai mulți refugiați trec peste rușine și solicită ajutor pentru a le putea pune copiilor mâncare pe masă. Și tot aici, ucrainenii cu dare de mână cer oferte pentru apartamente în centrul Bucureștiului sau în orașe-stațiuni, anunțând că pot plăti sute de euro chirie și că pot achita anticipat.

„I-am dus ieri la aeroport, au plecat în Spania”

Patricia Bădoi este unul dintre oamenii care au sărit din primele luni în sprijinul refugiaților din Ucraina. I-a ajutat să se integreze în Slatina, Olt, i-a sprijinit să învețe limba română la cursurile organizate de Crucea Roșie, asigurând traducerea în limba rusă, le-a înscris copiii la școală etc. Cu una dintre refugiate, Aliona, o mămică singură cu trei copii pe care a și cazat-o în apartamentul unei rude, a legat o prietenie specială. Aliona s-a angajat, și-a înscris copiii la școală și, cu sprijinul Patriciei și al micii comunități închegate în Slatina, a crezut că-și va construi aici noua viață. Când cheltuielile au copleșit-o, și aflând și că sprijinul pe care statul român îl va oferi în continuare nu mai e la fel de consistent, a căutat variante. Din salariul minim, fără vreo altă sursă de venit, nu va putea pe viitor să-și întrețină copiii.

„I-am dus ieri la aeroport, au plecat în Spania”, spune Patricia.

Statul spaniol, din cele aflate de la Aliona, îi integrează pe refugiați în propriul sistem de asistență socială încă de la început, oferind toate beneficiile pe care le are și o mamă spaniolă care crește singură trei copii. Copiii vor învăța limba spaniolă obligatoriu (reușiseră destul de bine să învețe și româna), iar mama va face conversie profesională, dacă este nevoie.

„Eu sunt foarte curioasă să aflu de la ei, pentru că de-abia s-a aflat cum se modifică programul, fiecare cum se va putea descurca. Copiii celorlalți refugiați erau la școli online din Ucraina și așa vor fi până în septembrie, nu se poate schimba nimic, dar condiția la noi se pune de acum, de la 1 mai. Cine-i înscrie pe copii de la 1 mai undeva?! Ce școală îi înscrie pentru o lună? Ceva nu-i OK. Li se vor da ajutoare dacă vor fi angajați, cine-i angajează? Și, oricum, dacă-i angajează, îi angajează cu salariul minim. Către proprietari nu se mai plătește nimic, oamenii au început să-i scoată în stradă pentru că probabil vor să își dea în chirie apartamentele...”, spune Patricia.

Conform datelor din proiectul pus în transparență, dar care nu mai apar în ordonanța de urgență adoptată săptămâna trecută, și care are nevoie de normele ce vor fi aprobate prin hotărâre, săptămâna viitoare, familiile primeau în continuare un ajutor de 2.000 lei/lună, plus 600 lei o alocație de harnă, iar după patru luni să beneficieze de aceste sume doar dacă se încadrează în muncă și-și înscriu copiii la școală.

Mulți dintre copiii refugiați în Slatina sunt în ani terminali, iar renunțarea la școala din Ucraina înseamnă un an cu statut de audient în România și reînscrierea în același an de studiu în anul următor. Este motivul pentru care, crede Patricia Bădoi, va fi greu de aplicat planul Guvernului, pentru că nu s-au luat multe alte lucruri în calcul.

„Acești oameni niciodată nu vor putea profesa conform pregătirii pe care o au. Este o asistentă de stomatologie care mă întreabă când va putea lucra. Nu va putea lucra, pentru că diploma ei trebuie echivalată, trebuie să se înscrie în Ordinul Asistenților, să cunoască limba, nu poate înddeplini condițiile!”, dă Patricia doar câteva exemple din situația refugiaților cu care este în contact.

Guvernul român a cheltuit deja peste 780 milioane euro pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina. Niciun leu, până acum, nu a fost decontat de către Comisia Europeană, în schimb „se poartă un dialog”, conform purtătorului de cuvânt Dan Cărbunaru.

Suspansul continuă, însă în câteva zile, mai asigură reprezentantul Guvernului, „noul cadru normativ va da o predictibilitate și o perspectivă mecanismelor prin care aceste plăți vor fi făcute”.