SmARty, autoturismul cu motorul în vitrină FOTO
0
Studenţii Facultăţii de Inginerie Mecanică din Constanţa au creat o maşină în lungime de doar 2,5 metri. Capota este transparentă, tocmai pentru a putea fi folosită ca material didactic la orele de curs.
Invenţia, care reprezintă lucrarea lor de diplomă, se numeşte SmARty.
Zece studenţi de la zi şi de la fără-frecvenţă au lucrat la ea timp de
jumătate de an, sub îndrumarea prof. univ. dr. Laurenţiu Manea, cel care
a înfiinţat la Constanţa această specializare, de autovehicule rutiere.
Autoturismul a fost luat de la REMAT, i s-a tăiat partea din spate şi a devenit astfel cea mai scurtă maşină pe două roţi.
Totodată, i s-a redus foarte mult şi consumul de combustibil întrucât este mult mai uşoară.
Cu ajutorul sponsorilor au găsit un service unde să o modifice. Tot de
la ei au primit şi vopseaua şi lacul. Piesele de schimb sunt
second-hand.
SmARty, gata de plecare
Lăstunul care circulă pe o şosea virtuală
Nu este primul prototip al inginerilor de autovehicule rutiere. După 10
ani de la înfiinţare, studenţii de la Autovehicule Rutiere au o creat
„Simulatorul de Conducere".
Este vorba despre un vehicul marca Lăstun, ce rulează pe o şosea
virtuală. Autoturismul a fost recondiţionat în perioada 2001 - 2002 de
către studenţi în cadrul unui concurs, în momentul în care s-a închis
uzina care îl producea. De atunci a rămas în laboratorul instituţiei de
învăţământ superior din Constanţa. „Este vorba de două role, realizate
dintr-un material special, care imită şoseaua, iar în loc de volan este
montat un sistem special, conectat la un calculator şi care seamănă cu
un joc video", explică profesorul Manea. În funcţie de drum, vehiculul
îşi schimbă poziţia: se înclină spre dreapta sau stânga la viraje şi
chiar se ridică de spate sau de bord la urcarea sau coborârea pantelor.
Hibridul Hy
Cu un motor smuls de la o motocicletă veche şi cu două roţi luate de la
un Trabant, studenţii Facultăţii de Inginerie Mecanică, Industrială şi
Maritimă de la Universitatea Ovidius au realizat în urmă cu câţiva ani
un triciclu hibrid, pe care l-au botezat Hy.
Hibridul Hy
În afară de faptul că este echipată cu două motoare diferite, elementele
din care a fost fabricat provin în mare parte de la alte vehicule.
„Partea din spate a maşinii şi motorul cu ardere internă sunt luate de
la o motocicletă atât de veche încât nici măcar nu am reuşit să ne dăm
seama ce model era. Roţile le-am luat de la un Trabant. Ce nu reuşeam să
găsim, făceam noi“, spune Mihai Moroianu, unul dintre studenţii care au
participat la realizarea ei.
Tren D
Autovehiculul este echipat cu două motoare. Motorul electric este
amplasat în faţa maşinii şi este acţionat de 4 baterii iar celălalt
motor, dispus în spate, este bazat pe combustie internă. În mediul urban
vehiculul poate atinge viteze de 50 km/h iar în exterior de 80 km/h.
Deplasarea se face perfect silenţios în momentul folosirii motorului
electric. Construcţia vehiculului a durat trei ani.
Nemo
Nemo, „Tren D“ şi „Trio“
Generaţiile de studenţi de la Facultatea Autovehicule Rutiere au mai
realizat în cei 12 ani de existenţă la maşina care merge pe şinele de
tren - „Tren D", cea care merge pe apă - „Nemo", sau „Trio" - concept de
autoturism urban. „În fiecare an, împreună cu studenţii, am reuşit să
scoatem câte un prototip de vehicul, menit să ne îmbunătăţească viaţa",
spune profesorul Laurenţiu Manea.
Se încarcă comentariile...
