Slujba specială cu care începe Postul Mare. „Este o meditație biblică și rugăciune de pocăință”

În primele patru zile ale Postului Mare, în toate Bisericile Ortodoxe se săvârșește o slujbă specială despre care teologii spun că este un dialog al omului păcătos cu propria conștiință.

Arhiva foto Adevărul

Luni, marți, miercuri și joi, în prima săptămână din Postul Mare (care începe anul acesta la 27 februarie), în biserici va fi oficiat Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar de miercuri se săvârşeşte Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite.

Sfântul Andrei Criteanul, autorul canonului care-i poartă numele, s-a născut la Damasc în jurul anului 660, într-o familie creştină, de la care a primit o educaţie aleasă. Mai târziu a devenit monah în Ordinul „Frăţia Sfântului Mormânt” de la Ierusalim, fapt pentru care a fost supranumit şi „Ierusalimiteanul”.

Este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, renumit fiind Canonul cel Mare, una din slujbele importante din perioada Postului Sfintelor Paşti; este un canon de pocăinţă, un lung imn liturgic (250 de tropare) alcătuit din cântări prin care cerem milostivirea şi iertarea lui Dumnezeu. Sfântul Andrei Criteanul a murit în anul 740, când se întorcea de la Constantinopol spre Creta. Mormântul său se află în localitatea Eresos din insula Mitilina (Lesbos).

Patriarhul Daniel, despre Canonul cel Mare

În volumul „Foame şi sete după Dumnezeu. Înţelesul şi folosul postului”, Patriarhul Daniel arată că „acest bogat şi frumos canon este, în acelaşi timp, meditaţie biblică şi rugăciune de pocăinţă. Canonul Sfântului Andrei Criteanul sau Canonul cel Mare este un dialog al omului păcătos cu propria conştiinţă, luminată de citirea Sfintei Scripturi. Sufletul care se pocăieşte plânge că nu a urmat pilda luminoasă a drepţilor virtuoşi, ci robia patimilor arătate în mulţi păcătoşi, dintre care unii nu s-au pocăit, iar alţii s-au mântuit tocmai fiindcă s-au pocăit.”

Cântările care se rostesc în cadrul rugăciunii Canonului reamintesc de pildele rostite de Mântuitorul în cadrul activităţii sale pământeşti: smerenia vameşului, întoarcerea fiului risipitor sau rememorează de momentul înfricoşătoarei judecăţi.

Postul Mare este cel mai lung şi important dintre posturile Bisericii Ortodoxe. Sfinţii Părinţi consideră că are origine apostolică; de la sfârşitul secolului al III-lea, postul a fost împărţit în două perioade distincte: cel al Păresimilor sau prepascal (până la Duminica Floriilor) şi Postul Paştilor sau pascal (din Duminica Floriilor până la Înviere – Săptămâna Patimilor). Din acest motiv, durata totală de postire este de 48 de zile.

În Postul Mare, Biserica Ortodoxă dezleagă la peşte de Buna Vestire (25 martie) şi de Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile - 9 aprilie). 

În anul 2023, Paștele ortodox va fi celebrat duminică, 16 aprilie, iar cel catolic - cu o săptămână înainte, duminică, 9 aprilie.