Românca din Canada care cercetează misterele ADN-ului: „Primele lecţii de biologie le-am luat la Marea Neagră“
0
Profesoară de genetică la Universitatea McGill din Montreal, Canada, Melania Cristescu (48 de ani) studiază mecanismul prin care speciile de floră şi faună generează varietăţi, rase sau chiar alte specii. Ea recunoaşte că adaptarea la viaţa din Canada nu a fost uşoară, dar cu multă muncă a depăşit momentele dificile.
O româncă doctor în genetică, profesor universitar în Canada, vorbeşte pentru cititorii „Weekend Adevărul“ despre şocul cultural suferit la venirea într-o ţară diferită de locurile natale. O ţară a promisiunilor pentru mulţi dintre români, Canada a anunţat recent că va elimina vizele pentru cetăţenii României.
Melania Cristescu (48 de ani) este profesor de genetică la Universitatea McGill din Montreal. Este din Braşov, iubeşte muntele, dar a mers la mare în anii ’90 ca să studieze Biologia la Universitatea Ovidius din Constanţa. Ştia doar că voia să transforme pasiunea pentru natură într-o profesie şi un mod de viaţă. Iar Dobrogea i-a oferit startul ideal pentru acest lucru: oameni deosebit de pasionaţi de istoria naturală, ieşiri pe teren în regiunea cea mai diversificată geografic şi biologic a României, expediţii în Delta Dunării, pe Marea Neagră. După teminarea facultăţii, drumul vieţii a purtat-o pe Melania peste Atlantic, unde a emigrat în speranţa unei vieţi mai bune. A ajuns în SUA, la Rochester, New York, unde a petrecut mai bine de un an studiind limba engleză şi încercând să cuprindă sufleteşte cultura nord-americană.
„În perioada de integrare nu am ştiut cum să iau legătura cu diferite departamente sau conducători de doctorat. Am avut multe încercări nereuşite care m-au ajutat să înţeleg mai bine care este chemarea mea şi care sunt exigenţele societăţii care m-a adoptat. Am întâlnit oameni talentaţi, vizionari, generoşi care mi-au oferit exemple uimitoare de succes şi omenie. Dar primele lecţii importante mi-au fost oferite de conducătorul de doctorat, profesorul Paul Hebert de la Universitatea din Guelph, Canada. Am înţeles repede că cele mai mari obstacole pe care le voi întâlni de-a lungul traiectoriei mele profesionale vor fi cele pe care mi le voi ridica singură“, povesteşte Melania.
După doctorat a urmat stagiul postdoctoral la Indiana University, în Bloomington, Indiana, SUA. Românca spune că experienţa a fost „excepţional de bogată“ în proiecte avansate de genetică. A urmat prima poziţie academică la Universitatea din Windsor, Ontario, Canada, unde a pus bazele unui laborator de ecologie moleculară. În momentul în care a simţit că şi-a împlinit misiunea, Melania Cristescu s-a mutat la McGill University, în Quebec, unde i s-a oferit titlul de profesor şi Canada Research Chair in Ecological Genomics. Concret, românca studiază ecologia şi evoluţia organismelor acvatice. „Urmăresc modificări subtile la nivelul ADN-ului ca să înţeleg forţele răspunzătoare de formarea şi menţinerea diversităţii biologice. Cu alte cuvinte, încerc să înţeleg cum o specie de plante sau animale poate genera mai multe varietăţi, rase sau specii“, explică Melania Cristescu.
Marea Neagră, prima lecţie
Primele lecţii fundamentale de biologie acvatică le-a avut la Constanţa, iar istoria Mării Negre a preocupat-o mulţi ani. A lucrat, însă, şi în alte sisteme acvatice, precum Marile Lacuri din America de Nord şi lacurile antice din Indonezia şi în sisteme acvatice efemere, în care viaţa se desfăşoară într-un ritm alert. Marea Caspică şi lacurile Malili din Indonezia se numără printre locurile pe care le-a analizat.
Melania Cristescu colectând mostre Sursa foto uwindsor.ca
„Am studiat evoluţia speciilor endemice din regiunea Ponto-Caspică, care cuprinde Marea Caspică – de fapt, un lac samastru fără legături cu Oceanul – şi Marea Neagră. Multe animale invazive care s-au stabilit în ultimii 10-20 de ani în Marile Lacuri din America de Nord au evoluat în regiunea ponto-caspică, într-un regim turbulent care a implicat schimbări dramatice de salinitate, de la condiţii oceanice la condiţii lacustre. Lagunele Mării Negre au rămas un refugiu pentru aceste organisme lacustre care au evoluat în perioada în care Marea Neagră a fost parte dintr-un lac masiv - Lacul Sarmatic. Mi-ar plăcea să înţeleg de ce unele dintre aceste specii de origine ponto-caspică menţin populaţii foarte restrânse şi sunt la un pas de extincţie, iar altele au reuşit să se răspândească departe de locul de origine şi să domine ecosisteme întregi“, mărturiseşte cercetătoarea.
Pe urmele lui Cousteau
Cum ajunge un copil crescut cu drumeţii pe cărări de munte să iubească marea atât de mult? În cazul Melaniei, fascinaţia a venit odată cu vizionarea documentarelor lui Jacques Yves Cousteau, ceea ce i-a dat impulsul de a-i călca pe urme celebrului oceanograf francez.
„Îmi făcusem câteva vacanţe în Delta Dunării şi am simţit devreme că cercetarea, explorarea reprezintă o chemare pentru mine. Mie mi s-a spus de multe ori că planurile mele nu sunt tocmai practice sau realiste. Că provin dintr-o familie modestă, fără studii superioare, fără relaţii importante şi că va trebui să mă pregătesc să formez o familie cu resurse modeste. Mai mult decât atât, am ştiut că tatăl meu şi-a dorit foarte mult un băiat, dar mama i-a oferit două fete, micuţe de statură, timide şi menite activităţilor gospodăreşti. Am ştiut că pot face mult mai mult decât se aşteaptă de la mine şi că feminitatea nu este o limită reală, cel puţin nu în secolul nostru“, spune Melania.
A urmat Liceul de Ştiinţele Naturii din Braşov, apoi s-a înscris la Facultatea de Biologie din Constanţa. Majoritatea colegilor ei de promoţie se îndreptaseră către Medicină, deşi puţini dintre ei aveau chemare pentru profesia în sine. „Dar asta se aştepta de la un absolvent de la Ştiinţele Naturii. Eu am decis că nu vreau să devin un medic mediocru. Mediocritatea m-a speriat. Am hotărât că orice voi alege să fac o să fie un lucru bun, bine dus la capăt“, afirmă cercetătoarea.
Dincolo de politeţea zâmbitoare a Canadei
Ajunsă în Canada, românca a avut de depăşit un şoc cultural pe care-l descrie ca fiind puternic şi de lungă durată. Categoric, stilurile celor două naţii, românesc şi canadian, sunt diferite.
„Nu a fost uşor să citesc dincolo de politeţea şi prezenţa zâmbitoare canadiană. Am încercat să înţeleg nuanţele subtile ale relaţiilor zilnice şi astfel am devenit conştientă de faptul că voi continua să port cu mine valori culturale româneşti. Preţuiesc aceste diferenţe care mă ajută să mă exprim într-un mod personal, sincer, deschis. Mulţi colegi mi-au mărturisit că au cunoscut sau au avut ocazia să lucreze cu români în diferite împrejurări. Am simţit de multe ori admiraţie pentru tenacitatea, seriozitatea şi educaţia românilor. Dar am întâlnit şi ignoranţa, pentru că dincolo de mediul academic, societatea nord-americană rămâne autocentrată“, explică Melania Cristescu.
Laboratoarele sunt bine echipate
Pentru un biolog, Canada este un mediu ideal de studiu, ca zestre naturală şi ca investiţii în intrastructură. „Este una dintre cele mai deschise şi diverse naţiuni. Dincolo de ecosistemele naturale, are enorm de mult de oferit. Canada a investit mult în infrastructură, în ultimii 30 de ani, prin programul Canada Foundation for Innovation (CFI). Programele de doctorat sunt foarte bine organizate, cu un echilibru sănătos între cursuri şi experienţă directă de laborator, iar laboratoarele sunt bine echipate“, arată cercetătoarea româncă.
Ce contează în Canada
Într-o ţară multiculturală cum este Canada nu contează de unde vii, ci cât de originale îţi sunt ideile, cât munceşti pentru reuşită şi dacă eşti integru profesional. Melania are acum dublă cetăţenie, româno-canadiană.
Melania Cristescu Sursa foto Facebook M.C.
„Eu mă simt aici cu adevărat acasă, nu mă simt înstrăinată sau dezrădăcinată. Mă simt încă definită de un univers în care Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Preda sunt piloni de susţinere. România a rămas pentru mine plaiul mioritic, locul de inspiraţie şi linia lungă genealogică. Îmi este dor de drumeţiile de munte şi de spaţiul în care «veşnicia s-a născut la sat». Dar pentru mulţi canadieni, România este greu de localizat în Europa răsăriteană“.
Profesional, Melania visează să se poată implica mai mult în acţiuni internaţionale de protecţie a mediului. Ca mamă a două fetiţe şi-ar dori, însă, să nu piardă timpul preţios în care copiii trebuie sprijiniţi să crească armonios.
„Simt că este important să depăşim graniţele politice în efortul de a găsi echilibrul între ceea ce umanitatea vrea să împlinească şi ceea ce natura poate să ofere. Dar mi-ar plăcea să petrec mai mult timp cu copiii mei care se apropie de perioada adolescenţei şi îşi caută adevărata chemare. Aş vrea să pot participa la aceste frământări“, mărturiseşte Melania, românca de la McGill University din Canada.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
