Povestea fregatei „Regina Maria”, de 15 ani în serviciul Forţelor Navale Române. Nava de luptă a fost întâmpinată în România de Traian Băsescu
0
La 21 aprilie 2005 a avut loc ceremonialul de înmânare a pavilionului navei şi de intrare a acesteia în serviciul Forţelor Navale Române, iar la 14 iulie 2005 fregata a părăsit baza navală NELSON/Portsmoth, începând marşul către ţară.
Sosite în ţară sub numele Regele Ferdinand (fosta Coventry) şi Regina Maria (fosta London), fregatele britanice s-au dovedit mult sub performanţele şi dotările fostului distrugător Mărăşeşti, retrogradat la nivelul de fregată. În plus, consumul de combustibil este uriaş faţă de o navă autohtonă.
Fregata "Regina Maria"
În conformitate cu ordinul Ministrului Apărării nr. MS-47 din 10.03.2004, cu dispoziţiunea Statului Major General nr. B5/S/1090 din 17.05.2004, şi cu ordinul Şefului Statului Major al Forţelor Navale nr. B/S/416 din 28.06.2004, începând cu data de 01.08.2004 a intrat în vigoare statul de organizare al fregatei Regina Maria, nava cu numărul de bordaj F 222.
La data de 18.08.2004 cadrele militare din echipajul fregatei Regina Maria s-au prezentat la Şcoala de Aplicaţii a Foţelor Navale, în vederea constituirii echipajului şi desfăşurării centralizate a pregătirii iar la data de 30 martie 2005 întregul echipaj a fost dislocat în baza navală NELSON din Portsmouth în vederea începerii pregătirii în comun.
La 4 aprilie 2005 primii 76 militari au început cursul de familiarizare cu nava, iar la 12 aprilie 2005 s-au mutat la bordul navei în vederea dublării serviciilor de zi.
La data 16.04.2005 a fost semnat acordul de recepţie a fregatei Regina Maria de către Comisia de Acceptanţă.
La 21 aprilie 2005 a avut loc ceremonialul de înmânare a pavilionului navei şi de intrare a acesteia în serviciul Forţelor Navale Române, iar la 14 iulie 2005 fregata a părăsit baza navală NELSON/Portsmoth, începând marşul către ţară.
La 25 iulie 2005, în prezenţa preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, a avut loc ceremonialul de primire a fregatei Regina Maria în portul Constanţa, nava intrând în subordinea Comandamentului Operaţional Naval.
La data de 01.07.2006, în baza Ordinului Ministrului Apărării Naţionale nr M.S.28 din 20.02.2006 fregata Regina Maria trece din subordinea Comandamentului Operaţional Naval în subordinea Flotilei 56 Fregate.
La 3 august 2009 au loc primele apuntări pe timp de noapte cu elicopterul IAR 330 Puma NAVAL pe fregata tip T22R (Regina Maria), iar în octombrie 2009 a devenit prima navă românească care a luat comanda unei grupări navale NATO.
Fregata Regina Maria este capabilă să execute lupta în toate cele trei medii: la suprafaţă, aerian şi sub apă. Principalele misiuni pe care le poate îndeplini sunt: navă de comandă a unei grupări navale, participarea la operaţiuni comune sau colective, supravegherea situaţiei navale şi controlul traficului maritim în marea teritorială, zona contiguă şi zona economică exclusivă, protecţia căilor de transport şi de comunicaţii maritime, sprijinirea forţelor specializate în combaterea poluării apelor maritime, contrabandei şi transporturilor ilicite de armament şi droguri, participarea la acţiuni naţionale şi internaţionale de căutare şi salvare pe mare sau ajutor umanitar, instruirea navală pe mare.
Prin Nota Documentară a Serviciului Istoric al Armatei cu nr. A 3471 din 15 iulie 2010, fregata Regina Maria este recunoscută ca şi continuatoare a tradiţiilor distrugătorului Regina Maria, intrat în serviciu la 07.09.1930 (ziua navei), conform navy.ro.

FOTO navy.ro
FREGATA "REGELE FERDINAND" (F 221)
Prin Hotărârea nr.1423 din 12 decembrie 2002, în temeiul art.107 din Constituţie, al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr. 212, art.2 lit. f, art.35 alin.1 şi art.37 alin.4 din Legea datoriei publice nr. 81/1999, Guvernul României a aprobat achiziţia de către MApN a două fregate tip 22, disponibilizate de către Marina Regală Britanică şi a etapei I de regenerare şi modernizare a acestora, prin negociere cu o singură sursă, de la Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Prin Dispoziţia Statului Major General numărul B5/S/1609 din 30.07.2003, la 1 septembrie 2003 s-a înfiinţat, în subordinea directă a Comandamentului Operaţional Naval, fregata Regele Ferdinand, prima fregată engleză tip 22, având dislocarea în garnizoana Constanţa.
La data de 01.05.2004, personalul selecţionat şi pregătit pentru ocuparea posturilor la fregata Regele Ferdinand a fost numit în funcţii, prin ordinele Şefului Statului Major al Forţelor Navale nr. M.O. 46/28.04.2004, M.M. 47/28.04.2004, M.S. 24/28.08.2004, iar pe 01.06.2004 a fost constituit echipajul în locaţia Academiei Navale, respectiv Şcolii de Aplicaţie, în vederea derulării activităţilor de pregătire, operaţionalizare structurală şi luarea în primire a navei.
Echipajul complet al navei s-a reunit la Portsmouth, la bordul barjei Cornelius Drebell, în perioada 2 - 7 iulie 2004, pentru luarea în primire a navei şi desfăşurarea pregătirii centralizate sub coordonarea echipelor de instructori evaluatori ai BAE SYSTEM şi FOST FLAG OFFICER SEA TRAINING.
La data de 03.09.2004, în conformitate cu acordul de achiziţie şi planul de activităţi al Comisiei de Acceptanţă a fregatei Regele Ferdinand, au fost semnate documentele de acceptanţă finală a navei, aceasta trecând sub autoritatea statului român, iar marinarii români s-au instalat la bord.
La 9 septembrie 2004, pe dana Victory Jetty din portul Portsmouth/Marea Britanie, s-a conferit în cadru festiv pavilionul navei. Cu această ocazie navei i s-au acordat numele de Regele Ferdinand şi numărul de bordaj F 221.
La ceremonia de comisionare au fost prezenţi preşedintele României Ion Iliescu, ministrul Apărării Naţionale Ioan Mircea Paşcu, şeful SMG generalul dr. Mihail Popescu şi Şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul dr. Gheorghe Marin. Partea britanică a fost reprezentată de Lordul Bach of Lutterworth, ministrul pentru înzestrare, viceamiralul James Burnell Nugent, din Royal Navy, Sir Charles Mansfield, preşedintele BAE Systems, reprezentanţi ai Fleet Support Limited şi Rolls Royce.
A părăsit portul Portsmouth la 26 noiembrie 2004, orele 13.30 şi a acostat în portul Constanţa vineri 10 decembrie 2004, fiind escortată la intrarea în port de două elicoptere şi nave de luptă. A intrat în subordinea Comandamentului Operaţional Naval.
La data de 01.07.2006, în baza Ordinului Ministrului Apărării Naţionale nr. M.S.28 din 20.02.2006 fregata Regele Ferdinand trece din subordinea Comandamentului Operaţional Naval în subordinea Flotilei 56 Fregate.
A fost numită nava comandant a portului militar Constanţa, preluând ştafeta de NAVĂ AMIRAL a Forţelor Navale Române.
În 2005 a fost prima navă românească care a participat la Operaţia NATO (art.5) Active Endeavour.
În perioada 14-19.11.2008 a efectuat o vizită oficială în Israel, portul Haifa, prima vizită a unei nave româneşti în această ţară.
La data de 25.11.2008 a primit Emblema de Onoare a Forţelor Navale din partea Şefului Statului Major al Forţelor Navale.
A obţinut acreditările internaţionale nivel I (2007) şi nivel II (2008) privind interoperabilitatea cu navele Alianţei Nord Atlantice, certificare care permite fregatelor tip 22 să participe alături de navele NATO la toate tipurile de misiuni internaţionale.
În martie 2007, la bordul fregatei, specialiştii IAR Ghimbav împreună cu militarii Grupului de elicoptere au executat testarea/omologarea elicopterului IAR 330 PUMA Naval.
În perioada 10-11 noiembrie 2009, în premieră pentru Forţele Navale Române, în cadrul echipajului fregatei Regele Ferdinand a fost încadrat serviciul de luptă aviaţie.
Prin Nota Documentară a Serviciului Istoric al Armatei cu nr. A 3471 din 15 iulie 2010, fregata Regele Ferdinand este recunoscută ca şi continuatoare a tradiţiilor distrugătorului Regele Ferdinand, intrat în serviciu la 07.09.1930 (ziua navei), conform navy.ro.
De ce a vândut Anglia navele
Cele două nave au fost aduse în ţară de echipajele româneşti, comandate de contraamiralul de flotilă (r), Sorin Learschi. De altfel, el a fost şi primul comandant al Regelui Ferdinand. „Înainte de a intra în posesia lor, am fost cu toţii la curs, în Anglia. Prima dată am plecat eu şi cu trei ofiţeri. Pregătirea se făcea într-o sală de unde, în urmă cu mulţi ani, s-a comandat invazia din Normandia“, spune fostul comandant.
„Anglia nu a vândut navele pentru că îşi terminaseră perioada de exploatare, ci le-a tras pe stânga, cum e la ei, pentru a investi în construcţia altora noi. Nu dispuneau de fonduri suficiente şi pentru modernizarea celor vechi şi pentru construirea altora noi şi aşa s-au decis să le vândă“, explică el.
Membrii echipajului au fost cazaţi pe un ponton prevăzut cu cabine, cantină, dar şi sală pentru recreere. Fiecare navă a avut un echipaj format din 204 oameni. Ca o premieră, a fost prima unitate care a avut soldaţi gradaţi voluntari.
După finalizarea cursurilor, cele două nave au venit în ţară având la bord echipaj românesc şi doi tehnicieni englezi. „Eu am adus prima dată fregata Regele Ferdinand, dar întâmplarea a făcut s-o aduc apoi şi pe Regina Maria“, spune contraamiralul de flotilă.
Sorin Learschi spune că l-a impresionat de prima dată cele două nave. „Am văzut-o pentru prima dată pe Regina Maria. Era pe doc şi am admirat-o în toată splendoarea ei. Mi s-a părut foarte mare. Este şi mai lungă decât Mărăşeştiul, are o altă siluetă“, precizează Learschi. „Eu mai am şi experienţa unui marş pe care l-am făcut cu Mărăşeştiul, în anul 1998, în cadrul unui exerciţiu NATO. E o diferenţă de clasă. Mărăşeştiul este instabil. Este construit pentru Marea Neagră în anumite condiţii, neavând niciun sistem de stabilizare. În schimb, cele două fregate au câte două sisteme de stabilizare. Dacă Mărăşeştiul se înclină 30 de grade, în aceleaşi condiţii fregatele T22R se înclină 3 grade. Când operezi elicoptere, ai nevoie ca platforma să nu se mişte“, adaugă contraamiralul.
Conform informaţiilor primite de la Forţele Navale Române, cele două fregate dispun de un tun super rapid, calibru de 76 mm, generaţie 2003, sistem de luptă antisubmarin (două instalaţii de torpile), trei instalaţii manuale DSKM – 12,7 mm, sisteme de luptă electronică şi sistem de bruiaj pasiv.
.
Vă mai recomandăm:
FOTO Poveştile unui comandant de navă: „În 1989, am crezut că ungurii au intrat în Ardeal“