Monument pentru politicienii care au schimbat soarta Dobrogei la 1878: „Le suntem recunoscători“. De unde a venit ideea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Constanţa, 31 mai 1913. Inaugurarea Moscheii Regale Carol I Sursa colecţia personală Güner Akmolla
Constanţa, 31 mai 1913. Inaugurarea Moscheii Regale Carol I Sursa colecţia personală Güner Akmolla

Patru politicieni legendari ai României vor avea statuie în Constanţa, dacă edilii vor aproba planul unor tineri turci de a-i onora astfel pe corifeii care au schimbat soarta Dobrogei. Este vorba despre Regele Carol I (suveranul României la 1878, anul revenirii Dobrogei la patria-mamă), Mihail Kogălniceanu (ministrul de Externe de la 1878), I.C. Brătianu (prim-ministrul de la 1878) şi Remus Opreanu (primul prefect al Constanţei).

Proiectul a plecat de la tineretul Uniunii Democrate Turce din România, care a înaintat în această toamnă Consiliului Local Constanţa planul de a amplasa un monument dedicat lui Mustafa Kemal Atatürk, părintele fondator al Turciei moderne, după destrămarea Imperiului Otoman (1922).

„După ce am depus proiectul pentru amplasarea unui monument dedicat lui Mustafa Kemal Atatürk, am urmărit cu atenţie presa şi reacţia oamenilor, iar un subiect ce ne-a atras atenţia a fost chiar lipsa omagierii celor care au avut rolul cel mai important în dezvoltarea acestei regiuni: Regele Carol I, Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu şi Remus Opreanu“, relatează Harun Osman, preşedintele comisiei de tineret al Uniunii Democrate Turce din România. 

Triada Carol I - Ion C. Brătianu - Mihail Kogălniceanu este denumită chiar, în unele lucrări, „Sfânta Treime a Dobrogei“, iar Remus Opreanu este primul prefect al Constanţei, care a avut grijă ca regiunea să se dezvolte pentru a atrage după sine dezvoltarea României. 

Deşi provine din comunitatea musulmană, pentru care Războiul de Independenţă de la 1878 a însemnat pierderea statutului de reprezentanţi ai unui popor conducător pe aceste meleaguri, Harun Osman arată de ce militează pentru monumentul celor patru politicieni care au croit destinul Dobrogei. 

„Acestor oameni le datorăm noi, etnicii turci şi tătari, integrarea noastră pe aceste meleaguri, după Unirea Dobrogei cu ţara-mamă, şi le suntem recunoscători pentru acest lucru. Dobrogea este o zonă multiculturală, iar noi, Uniunea Democrată Turcă din România, am propus ridicarea monumentului dedicat lui Mustafa Kemal Atatürk, dar aducem în atenţie nevoia ridicării unor monumente şi pentru cei patru mari oameni ce au influenţat dezvoltarea Dobrogei, pentru a putea fi omagiaţi de către toţi constănţenii“, motivează Harun Osman, liderul tineretului turc. Proiectul este susţinut de consilierul local Secil Cantaragiu, care l-a depus în Consiliul Local Constanţa la finele anului trecut.

În argumentaţia sa, Harun Osman îl citează pe istoricul Valentin Ciorbea de la Universitatea Ovidius din Constanţa, care a adus în discuţie, într-un interviu acordat în 2017 presei locale, nevoia Dobrogei de a avea un astfel de monument: „Nu avem statuia lui Carol. Nu avem statuia lui Kogălniceanu. Nu avem statuia lui Brătianu. Nu avem o statuie a lui Remus Opreanu, ca să enumăr cei patru mari oameni care au marcat unirea Dobrogei şi au canalizat drumul acesta spre modernizare şi integrare. Credeţi că Traian s-a gândit la cheltuială când a vrut să arate Romei şi urmaşilor că a învins un popor? Nu există monument mai important care s-a făcut la Roma legat de o bătălie. Columna lui Traian este maximul. Noi trăim şi prin simboluri. În primul război mondial, în timpul ocupaţiei puterilor centrale, bulgarii au dat jos de pe soclul statuia lui Ovidius şi au demolat statuia Întregirii Dobrogei, care era în faţa Tribunalului. Mi-aş dori enorm de mult ca prefectura, să aibă în vedere şi acest lucru“.

Iniţiatorii propun chiar ca proiectul să fie un prilej pentru tineretul din Constanţa să se implice în viaţa urbei. „Ar fi benefic pentru oraş, pentru comunitate, pentru tineri, să avem acest monument dedicat celor patru personalităţi. Realizarea acestui proiect şi amplasarea rămâne la aprecierea municipalităţii, dar propunem implicarea tinerilor prin demararea unui concurs de idei pentru crearea monumentului“, spune Harun Osman. 

Pe aceeaşi temă: 

Artizanul uitat al primirii Dobrogei la sânul României. Ion C. Brătianu, marele om politic liberal pe care comuniştii nu l-au iertat

Ziua în care Dobrogea a intrat în harta României. Domnitorii ţării au numit-o Mărgăritarul Coroanei

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite