Marea Azov, mica Mare Neagră. Cum şi-a anexat Marea Neagră „un lac rusesc“
0
Marea Azov (sau Marea de Azov) este considerată de specialişti o anexă a Mării Negre, alături de Limanul Nistrului sau Limanul Dunării (lacul Razelm). Este separată de Marea Neagră prin Peninsula Crimeea şi „ascunsă“ între Ucraina şi Rusia, având legătură cu Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci.
Marea Azov are o suprafaţă de 11 ori mai mică decât Marea Neagră (aproximativ 35.000 kilometri pătraţi) şi o adâncime de numai 14 metri - scria Grigore Antipa, părintele oceanografiei româneşti, în cartea sa „Marea Neagră“ apărută sub egida Academiei Române în 1941.
Strâmtoarea Kerci, adâncă de 8 metri, este canalul prin care are loc schimbul de apă dulce şi sărată, la fel ca în Bosfor.
Marea Azov este alimentată de fluviul Don (în principal) şi de fluviul Kurban, având o apă mult mai dulce decât Marea Neagră. Un curent de apă îndulcită, superficial de până la 5 metri, se scurge din Marea Azov în Marea Neagră, iar sub el un curent contrar de apă sărată aduce apa din Marea Neagră în Marea Azov.
Transformările geografice care au dus la spargerea uscatului şi fărâmiţarea apelor a făcut ca speciile mărilor de altădată să supravieţuiască parţial în actualele mări. De exemplu, biologul observa că dintre cele 245 specii alge superioare din Marea Mediterană, doar 206 s-au localizat în Marea Neagră şi doar 26 - în Marea Azov.
Antipa constata în urma studiilor că Marea Azov avea un habitat influenţat total de vânturi şi de temperaturile oscilante. Valurile produse amestecă straturile de apă până la fund. Apa Mării Negre este mai caldă decât cea din Marea Azov, care este acoperită de gheaţă cam o treime din an. Fauna este săracă în specii, dar bogată în indivizi, în principal aici concentrându-se rămăşiţele vechii Mări Sarmatice cu apă salmastră. Dintre speciile mediteraneene care au intrat aici la spargerea Bosforului au supravieţuit doar cele de origine nordică.
Strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră de Marea Azov Sursa wikipedia.org
„Oricât de mic ar fi numărul speciilor care pot trăi în acest mediu special, ele găsesc aici condiţii de viaţă şi o bogăţie de hrană pe care o întâlnim numai în marile pescării din mările nordice. O specie de sturioni mai ales, Acipenser stellatus, care este aici cel mai răspândit sturion, are în Marea de Azov un extraordinar tempo al creşterii şi ajunge foarte timpuriu la maturitatea sexuală“, relata Grigore Antipa în anii 1900.
Cercetătorii acelor vremuri ajungeau la concluzia că Marea de Azov joacă rolul unui mare şi bogat loc de păşune nu numai pentru speciile ei de peşti, ci şi pentru un mare număr din speciile Mării Negre. Întrucât condiţiile biologice din Marea de Azov sunt superioare celor din Marea Neagră, producţia totală anuală a pescăriilor din Marea Neagră era la jumătate faţă de cele din Marea de Azov.
Vedere din satelit - Strâmtoarea Kerci, un mic Bosfor Sursa wikipedia.org
Pe aceeaşi temă:
Apele Mării Negre: de unde vin şi de câte feluri sunt
Secretele din adâncuri: lucruri mai puţin ştiute despre Marea Neagră
Se încarcă comentariile...
