Klaus Iohannis se declară împotriva fanatismului religios: „Societatea trebuie să revină la toleranţă şi la acceptarea celuilalt cu bune şi rele“
0
Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat împotriva fanatismului religios, în chestiunea interzicerii căsătoriei dintre persoane de acelaşi sex.
Şeful statului a declarat miercuri, 19 octombrie, înainte de plecarea la Bruxelles, că societatea românească trebuie să înveţe să îşi accepte minorităţile.
Întrebat fiind ce părere are despre iniţiativa Coaliţiei pentru Familie de a strânge semnături pentru interzicerea căsătoriilor gay, Klaus Iohannis a afirmat că nu trebuie mers pe calea fanatismului religios şi a ultimaturilor.
„Societatea trebuie să revină la toleranţă şi la acceptarea celuilalt. Acceptarea celuilalt cu bune şi rele. Nu suntem toţi la fel. Nu toate grupurile etnice şi toate grupurile religioase sunt la fel. Este greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele şi nu le sprijin. Eu sunt adeptul toleranţei, încrederii şi deschiderii spre celălalt“, a precizat preşedintele României.
Klaus Iohannis a fost somat de un pastor evanghelist de la Timişoara să se pronunţe „pro creştinism“, fiind ameninţat că în caz contrar, comunitatea religioasă se va pronunţa „pentru schimbare, inclusiv a preşedintelui ţării“.
„Adevărul“ a relatat miercuri, 19 octombrie, că Relu Adrian Coman, primul lider Accept România, este primul român care a cerut autorităţilor române recunoaşterea mariajului său cu un bărbat. După ani de judecată în instanţă, căsătoria încheiată la Bruxelles în anul 2010 între Relu Adrian Coman şi Robert Clabourn Hamilton a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Constituţională, care a amânat pentru 27 octombrie pronunţarea, ce va fi dată după noi audieri.
Coman contestă punctul 10 din platforma „România 100“ a lui Dacian Cioloş, în care premierul afirmă că susţine „o Românie a tuturor românilor“.
„#10 Susţin o Românie a tuturor românilor
Cei mai mulţi dintre românii plecaţi să muncească în străinătate fac asta pentru că şi-au pierdut încrederea că acasă se poate mai bine. Avem datoria de a le respecta decizia, de a-i proteja şi sprijini acolo unde au ales sa trăiască, dar şi obligaţia de a nu-i înstrăina de ţară şi de a-i încuraja să se întoarcă acasă. România este a fiecăruia dintre noi, cetăţenii ei, în măsura în care ne-o asumăm, indiferent de etnia noastră, de credinţele noastre, de locul unde trăim sau muncim. La 100 de ani de la Marea Unire, o Românie puternică are nevoie mai mult ca oricând de un spirit de neam puternic, de un ţesut social solid, bazat pe valori, bazat pe ceea ce ne defineşte şi ne uneşte. Pentru aceasta, avem nevoie să regăsim încrederea unii în ceilalţi şi în noi înşine. O naţie puternică, încrezătoare, îşi susţine şi promovează valorile pe care se construieşte“, a declarat Dacian Cioloş, premierul Guvernului tehnocrat al României.
Relu Adrian Coman ridică, însă, semne de întrebare privind includerea în sintagma „România tuturor românilor“ a persoanelor LGBT (lesbiane, gay, bisexuale, transgender), care simt că sunt discriminate în ţara lor. Într-o scrisoare deschisă, Coman îi adresează premierului apelul de a formula un nou punct de vedere al Guvernului în privinţa căsătoriilor homosexuale, pe care Cabinetul Cioloş l-a transmis în februarie, defavorabil comunităţii gay:
„Domnule Prim-Ministru,
M-am bucurat sa citesc programul dumneavoastră politic, mai ales punctul 10 prin care vă angajaţi pentru o «Românie a tuturor românilor». Identificaţi câteva probleme pertinente pentru întreaga diasporă. „Cei mai mulţi dintre românii plecaţi să muncească în străinătate fac asta pentru că şi-au pierdut încrederea că acasă se poate mai bine.”
Citesc aceste rânduri cu speranţa că sub mandatul dumnevoastră România poate fi şi a mea, un bărbat căsătorit legal cu un alt bărbat, la Bruxelles, un oraş in care am locuit şi eu in timpul mandatului dvs. de Comisar european. Sunt convins că în Belgia, probabil si in România, aţi lucrat împreuna cu multe persoane ce aparţin comunităţii de lesbiene, gay, bisexuali sau transgender (LGBT). Poate unii dintre ei v-au devenit prieteni. Sunt convins ca vedeţi nedreptăţile cu care ne confruntam in România şi că înţelegeţi disperarea care poate cuprinde sufletul unui om, atunci când i se reaminteşte că nu îşi poate realiza o viaţă de familie protejată şi recunoscută de lege în propria lui ţară.
Pe 20 iulie am fost, alături de soţul meu, de părinţii mei şi prietenii noştri în faţa Curţii Constituţionale, pentru a arăta faptul că ne dorim din suflet să avem posibilitatea de a ne muta în Romania, ca o familie - ceea ce şi suntem de peste 14 ani. Nu am cerut autorităţilor române drepturi speciale, nu am cerut ceva imposibil de realizat. Am cerut ca statul român să nu ne mai privească pe mine şi pe soţul meu Clai ca pe doi străini, care nu au nicio legătură unul cu altul, din momentul în care trecem graniţa să venim acasă, la părinţii noştri. Am cerut protecţia legii pentru familia mea. Dumneavoastră aţi semnat un punct de vedere al Guvernului în care consideraţi că o căsnicie ca a mea - stabilă, împlinită, bazată pe respect reciproc, responsabilitate şi dragoste necondiţionată - este «contrară valorilor sociale si morale ce configurează ordinea publică şi bunele moravuri».
Cuplul Coman-Hamilton, la oficierea căsătoriei în 2010, la Bruxelles Sursa foto arhivă personală
Diaspora română numără peste 4 milioane de persoane, inclusiv persoane LGBT, care - în acest fel - evită, atât cât pot, homofobia generalizată din societatea românească, de la discriminarea cu care se confruntă începând de pe băncile şcolii si continuând la locul de muncă, la spital şi in orice tip de relaţie cu autorităţile. Cu toţii am auzit de sute de ori îndemnul organizaţiilor conservatoare, al Bisericii Ortodoxe Române şi al unor persoane publice: «nu vă vrem, plecaţi, mergeţi în Olanda». Cunosc mulţi români LGBT care au ales calea exilului, în faţa urii, discriminării şi a imposibilităţii de a-şi realiza în Romania o viaţă de familie. Confruntaţi cu valul de ură ridicat de Coaliţia pentru familie, câţi alţi tineri LGBT inteligenţi, capabili şi care îşi iubesc ţara (ca mine) vor alege să părăsească definitiv România, o ţară în care simt că nu au nicio şansă să fie fericiţi şi să se simtă acasă?
Vreau să cred în mesajul dumneavoastră pozitiv şi constructiv pentru o Românie a tuturor românilor. O Românie care poate fi şi a mea, a soţului meu, a părinţilor si prietenilor mei. Pe 27 octombrie, când va avea loc o nouă audiere a cazului nostru la Curtea Constituţională, aveţi ocazia să prezentaţi un nou punct de vedere al Guvernului. În continuare sper că o veţi face. Ştiu că sunteţi un om onest, sincer şi care vrea bine.
Vă mulţumesc,
Adrian Coman,
Un român însurat“
În punctul oficial de vedere emis în februarie, Guvernul Cioloş consideră că excepţia de constituţionalitate ridicată de cuplul gay „urmează să fie respinsă ca neîntemeiată“. Soţi Coman-Hamilton invocă neconstituţionalitatea art. 277 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, care prevăd: „(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România“; „(4) Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile“.
Pe aceeaşi temă:
EXCLUSIV Procesul care ar putea schimba România: doi bărbaţi cer să le fie recunoscută căsătoria
Viaţa după mărturisire a primului cuplu gay care a cerut recunoaşterea căsătoriei în România
Se încarcă comentariile...
