Klaus Iohannis l-a lăsat pe autopsierul Constanţei fără titlul de revoluţionar. Carnig Manuchian: „Eu am certificat pe bune, nu l-am cumpărat“

0
0
Carnig Manuchian Arhivă personală
Carnig Manuchian Arhivă personală

Constănţeanul Carnig Manuchian, căruia preşedintele statului i-a luat titlul de „luptător pentru victoria Revoluţiei din 1989“, este hotărât să meargă în instanţă pentru a-şi face dreptate.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni, 1 august 2022, decretul pentru retragerea titlului de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant” pentru 18 persoane. 

Decizia s-a luat, se arată într-un comunicat de presă, în baza hotărârilor judecătoreşti definitive privind respingerea cererii de acordare a calităţii de Luptător cu Rol Determinant. 

Printre ei se află şi constănţeanul Carnig Manuchian, de 72 de ani, pe care toată lumea îl ştie ca fiind „autopsierul“, el lucrând o viaţă întreagă la Morga Spitalului Judeţean din Constanţa.

Libertatea fragilă a lui decembrie ’89

„Nu am ştiut că mi-au luat titlul, m-a anunţat un coleg. Nici măcar nu ne-au întrebat, nu ne-au dat ocazia să ne apărăm, să spunem ceva. Unora li se iau certificatele, iar alţii, care nu au avut nicio tangenţă cu revoluţia, le primesc“, este Carnig Manuchian revoltat. 

Este hotărât însă să se judece pentru a-şi redobândi titlul obţinut în stradă, în acel decembrie 1989, când - povesteşte el - a plecat de la muncă şi s-a dus direct la sediul Securităţii de pe Bulevardul Mamaia, cea mai temută instituţie de forţă a statului comunist, unde a dezarmat miliţienii şi securiştii şi a apărat, alături de alţi constănţeni, libertatea atât de fragilă din acele zile.

„Noi aveam program de şase ore. Pe la 12 şi ceva am plecat de la serviciu. Am văzut o adunare mare şi cam 100 de inşi am plecat spre sediul Securităţii. La ordinul comandamentului Simionescu am adunat armele din teritoriu, de la ofiţeri. Vreau să vă spun că o parte din acei ofiţeri sunt revoluţionari acum“, povesteşte fostul autopsier cum a trăit acel decembrie însângerat. 

Securiştii constănţeni nu le-au făcut niciun fel de probleme în acele zile. „Ne-au sprijinit şi ne-au spus cum să procedăm să fie ordine şi linişte în oraş. Au fost mai multe spargeri ale romilor care voiau să fure din magazine şi problemele au fost rezolvate paşnic. Tot cu ei am fost la Gară, acolo unde trăgea Armata şi am liniştit spiritele“, povesteşte el.

Rănit la picior

Revoluţionarul spune că, la Constanţa, Armata a primit ordin să se tragă în tot ceea ce mişcă. A fost, la rândul lui, rănit în picior, în timp ce s-a tras în maşina în care se afla, dar nu şi-a scos certificat de rănit, pentru a nu se interpreta, el fiind angajat la Morga spitalului. Recent, a aruncat şi ultima dovadă a acelei zile, respectiv pantalonii pe care-i purta când a fost împuşcat. Spune că s-a mulţumit doar cu un certificat de revoluţionar. „Toţi colegii am făcut cerere şi toţi am primit certificate. Noi nu l-am cumpărat, ca alţii. Prin 1997 – 1999 au apărut revoluţionari cu sutele. Sumele s-a început de la 100 de dolari. Mulţi care n-au fost la Revoluţie au devenit revoluţionari“, spune Manuchian supărat. 

Recrutat de Securitate

Este hotărât să se judece pentru a-şi primi titlul înapoi, mai ales că are o decizie de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în care se specifică faptul că „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/ colaborator al Securităţii“. Conform adeverinţei nr. 1196/ 12.07.2012, Carnig Manuchian este titular al dosarului fond reţea R 201668, fiind recrutat de Securitate pentru „încadrarea informativă a vecinilor din bulevardul Tomis“ şi la data de 20.02. 1982 a semnat un angajament cu numele conspirativ «Manole Cristian“. „Nu am scris şi nu am dat nicio declaraţie la Securitate. Nu ştiu nimic de acest nume. Acolo se menţionează că nu am colaborat cu Securitatea ca poliţie politică“, spune el.

Susţine cu tărie acest lucru, întrucât, spune el, familia sa, care a avut mai multe de pătimit, a avut de-a face şi cu Securitatea în momentul în care a decis să se întoarcă în România. „Am avut probleme când ne-am repatriat din Armenia şi eu m-am dus să colaborez cu ei? Pe mama o chema să dea declaraţii şi era întrebată de ce s-a întors. «Sunt româncă şi am venit în ţara mea», le spunea mama“, relatează Manuchian.

„Victimă a regimului“

La Constanţa sunt cinci asociaţii de revoluţionari. Gheorghe Turcu, şeful Asociaţiei Revoluţionarilor „Tomis 22 Decembrie 1989“, crede că Carnig Manuchian este o victimă a regimului. „Ai lăsat securiştii în pace timp de 30 de ani şi nu i-ai pedepsit şi acum îţi baţi joc de amărâţii care nu au avut nicio treabă cu Securitatea, sau dacă au avut au avut pentru că au fost prinşi într-o chestie dubioasă“, spune Turcu revoltat. 

De-a lungul timpului, nu mai puţin de 15 constănţeni şi-au pierdut titlul de revoluţionar. De restul drepturilor, nu mai poate fi vorba, întrucât doar câţiva revoluţionari „autentici“, subliniază Gheorghe Turcu, au primit terenuri agricole, spaţii comerciale şi locuri de veci.

Ce este titlul de „Luptător cu Rol Determinant” la Revoluţia din 1989

În 2015 a fost modificată Legea 341 (Legea Recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov) prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 95. Localităţile care au avut victime înainte de decolarea elicopterului au putut deveni oraşe determinante“ . în aceste oraşe, luptătorii remarcaţi au putut deveni luptători determinanţi.

Pentru a primi acest titlu, revoluţionarii au depus cereri la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, care a analizat cererile. Dacă s-a constatat că solicitantul a luptat în Revoluţie într-o localitate cu rol determinant, înainte de decolarea elicopterului, a aprobat cererea şi solicitantul a putut fi titularizat ca luptător determinant. Acesta beneficiază de o indemnizaţie cu coeficient de 1,10 din câştigul mediu salarial, îngheţată la valoarea din anul 2010, explică col (r) Costinel V. Mirea, unul dintre militarii răniţi grav în Revoluţia din 1989.

Vă mai recomandăm:

Amintirile tinerei care a fluturat steagul de pe clădirea CC la Revoluţie: „Se dădeau arme cu buletinul. Am luat şi eu una, deşi nu ştiam să trag“

VIDEO Iadul prin care a trecut o tânără la Revoluţie, pe 21 decembrie 1989: „Vreţi libertate? Vă dăm noi libertate în pământ

Tânăra care la Revoluţie a fluturat steagul la Comitetul Central: „Mă înfurie faptul că la 17 ani mi s-a dat o armă cu gloanţe adevărate pe ţeavă“

Mai multe - Constanţa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite