FOTO VIDEO Turistă suedeză în anii '80: „Plaja din Mamaia e cea mai bună din Europa“. De ce nu mai avem turiştii străini de altădată pe litoralul românesc

Turişti pe litoralul de altădată FOTO Constanţa City

În urmă cu trei decenii, turiştii străini umpleau plajele din sudul litoralului. Erau în căutarea „Tinereţii fără Bătrâneţe“ – Gerovitalul“, dar se dădeau în vânt şi după macrameuri. În schimb, aduceau produse de igienă care le lipseau românilor: săpunuri scumpe şi deodorante.

Într-un film de arhivă al TVR, postat pe Youtoube, descoperim un litoral unde turiştii români împărţeau plaja cu cei străini. Reporterul anilor '80 intervievează mai mulţi turişti suedezi: tineri şi bătrâni, care îşi petreceau vacanţele pe litoralul românesc. Toţi vorbeau la superlativ despre România.

„A fost foarte frumos. Ne-am prelungit vacanţa cu încă o săptămână“, spune o turistă. Un tânăr mărturiseşte că a fost pentru a şaptea oară la Mamaia. „Plaja de aici e cea mai bună din Europa“, a mărturisit el în faţa camerei.

150.000 de turişti pe serie, la Marea Neagră

În anii 70 – 80, litoralul românesc era plin de turişti români şi străini care alegeau să-şi petreacă vacanţele în România. Petre Stancă, fost director general al Direcţiei Comerciale a Judeţului Constanţa, care, în vremea comunismului, se ocupa cu aprovizionare în staţiunile de pe litoral, spune că în perioada anilor ‘70 -’80, litoralul găzduia 150.000 de turişti pe serie. În medie, fiecare serie era programată pentru zece zile. Staţiunile Mamaia şi Mangalia aveau şi câte 20.000 de turişti pe serie. Mangalia avea chiar şi un avantaj, întrucât aici nu intrau şi turiştii din Neptun.

Staţiunea avea, la rândul ei, 9.500 de spaţii de cazare, întotdeauna ocupate. Urmau cele două Eforii, care puteau primi pe serie 15.000 de turişti. În taberele şcolare veneau peste 2.000 de turişti. Peste 5.000 de turişti ajungeau la Năvodari. Restul turiştilor se cazau în campinguri sau în alte moduri de turism neorganizat.  

Despre acei frumoşi ani îşi aduce aminte Corina Martin, preşedinta Asociaţiei Litoral Delta Dunării. „Era plin de turişti străini pe litoral. Mergeam cu mama când eram copil în zona Rex, la zona de nudişti, unde turistele suedeze şi poloneze vindeau româncelor săpun şi deodorante, dar şi rujuri“, îşi aminteşte ea.



Gerovital, brandul cel mai căutat de străini

Apoi, în zona Perla, îşi aminteşte ea, de 1 Mai se deschideau magazinele, iar la tarabe se vindeau de toate: de la fluiere la aranjamente de scoici şi de la macrameuri la produse Gerovital. Străinii ne ofereau rujuri şi deodorante, care nu se găseau pe piaţa românească.

Corina Martin consideră că, la acea vreme, turismul era mult mai bine organizat. La aeroportul Mihail Kogălniceanu erau multe autocare în care se îmbarcau turiştii străini către diverse destinaţii: Delta Dunării, Bucureşti sau litoralul românesc. „Nici nu aveau loc autocarele. Cei mai mulţi străini veneau din din Franţa, Germania, dar şi din ţările nordice. Erau organizate inclusiv excursii de o zi la Istanbul în acele vremuri, dar şi degustări de vinuri sau plimbări în Delta Dunării“, spune şefa turismului de pe litoral.

Gama Gerovital era brandul renumit al României. „Shopurile din staţiuni vindeau la greu cremele Gerovital. Străinii se dădeau în vânt şi după macrameuri. Şi acum israeliencele întreabă de Gerovital“, spune ea.

Practică la Băile Herculane

De copil a fost atrasă de turism. În ultimii ani înainte de căderea comunismului, era studentă la ASE Bucureşti, la secţia Turism, care atunci se numea „Economia Serviciilor de Alimentaţie Publică şi Turism“. În anul trei de facultate a fost trimisă să facă practică la Băile Herculane. „Am învăţat acolo să ţin patru farfurii în mână şi cum să le aşez pe masă fără să le sparg. Am învăţat ce înseamnă practică şi că ospitalitatea este o industrie“, îşi aminteşte ea.

În ultimul an de facultate a făcut practică la SC Neptun Olimp. „Mamaia, la acea vreme, nu exista ca staţiune. Majoritatea turiştilor străini alegeau sudul litoralului, în Neptun şi Olimp. „În Neptun, la Complex Panoramic-Amfiteatru-Belvedere, nu găseai turişti români, ci doar străini. Mai veneau doar câţiva sportivi români. Am fost ghid pentru turişti“, mărturiseşte ea.

Apoi, din anul 1990 a lucrat la prima agenţie de turism privată din România, Simpa Turism, a investitorului din Delta Dunării Cornel Găină. „Aduceam turişti francezi în Eforie şi Neptun- Olimp. Nici nu cred că aveam sosiri pe Mamaia“, spune ea. Din anul 1998 şi-a deschis propria agenţie, numită Mistral.



Începutul sfârşitului turismului pe litoral

Litoralul românesc a început să decadă după anul 1994. Majoritatea turiştilor străini care veneau la tratament în România au murit între timp, iar cum României nu i s-a mai făcut publicitate, litoralul românesc a început să decadă. „Acum, cu indulgenţă, avem pe an 4.000 – 5.000 de turişti. Ştim cu siguranţă numărul israelienilor – 1.500 – pentru că avem date de la aeroport, iar restul îl estimăm după informaţiile primite de la hoteluri“, dezvăluie Corina Martin.

Recent, s-a întors de la Haga, acolo unde în cadrul unui seminar a fost promovată staţiunea Mamaia. „O fostă colegă de facultate, care trăieşte de mulţi ani în Olanda, şi care deţine agenţia de turism Fontana, mi-a mărturisit că vinde foarte greu pachete turistice în România pentru că nu este promovată. Acolo se ştie despre România că sunt mulţi câini pe stradă şi că există un conflict la graniţa României, în Ucraina, şi cam atât“, spune Corina Martin. România nu a mai participat la târgurile de turism din Olanda de cinci ani.

României îi lipsesc multe pentru a putea readuce turiştii străini pe litoral: atostrăzi, servicii de calitate la preţuri mici. România nu are nici măcar o lege a turismului, o „Biblie a turismului“, cum spune şefa turismului de pe litoral.