Educaţia sexuală, depravare sau necesitate? Ce spune un preot despre contraceptive: „Castrare temporară“
0
Dacă preoţii se opun orelor de educaţie sexuală pe motiv că îi învaţă pe copii de timpuriu cum să-şi provoace plăcere fără să suporte consecinţele actelor sale, elevii consideră că este nevoie de informaţii suplimentare, pe care să le primească din surse sigure
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a repus pe tapet necesitatea introducerii unei noi discipline obligatorii, respectiv Educaţie sexuală, întrucât programele de educaţie sanitară la care au acces elevii în prezent sunt opţionale, se predau semestrial şi nu de cadre specializate. „Lucrurile sunt evidente. Programa pentru educaţie sanitară credeţi-mă că o cunosc şi, într-adevăr, ea are toate acele lucruri necesare. A fost surprinzător chiar şi pentru mine, atunci când am analizat problema şi am ajuns la clasa a XI-a, am zis wow, deci acolo este chiar totul. Doar că este o disciplină opţională, care se numeşte altfel, care este făcută de 3-4-5-6% dintre elevi, care optează pentru acea disciplină, şi care nu sunt absolut sigur că se face în toate şcolile aşa cum ar trebui să se facă de către profesori”, a spus ministrul Sorin Cîmpeanu.
Nu este pentru prima dată când se pune în discuţie derularea în unităţile şcolare a programelor de educaţie sanitară, însă guvernanţii s-au contrazis dacă disciplina să se numească educaţie sexuală sau educaţie sanitară, iar preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii.
„Avem toalete în fundul curţii şi problema noastră e că elevii nu au prezervative?“
De fiecare dată când s-a luat în discuţie educaţia sexuală, Biserica Ortodoxă Română s-a opus, Patriarhia Română considerând că un astfel de demers reprezintă „un atentat asupra inocenţei copiilor, care îi poate marca pe viaţă“ şi că nu există nicio legătură între numărul mare de mame minore din ţara noastră şi lipsa educaţiei sexuale. De aceeaşi părere este şi preotul Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, care spune că mamele minore care rămân însărcinate şi nasc oricum nu prea vin pe la şcoală şi, prin urmare, nu vede rostul acestor ore. „Trebuie întâi să rezolvăm problema abandonului şcolar. Statisticile spun că dintre mămicile minore majoritatea au abandonat şcoala. De ce să introducem educaţie despre sex când nu ne adresăm publicului ţintă, când publicul ţintă este plecat de la şcoală? Şi mai este o problemă: avem şcoli cu toalete în fundul curţii şi principala problemă a noastră este că elevii nu au prezervative?“, se întreabă preotul.
El spune că Biserica în ansamblul ei, nu este împotriva educaţiei sexuale, că de 2.000 de ani îi învaţă pe credincioşi cum să trăiască frumos şi cinstit, cum să aibă o viaţă intimă armonioasă. „Eu cred că, mai presus de toate, trebuie să educăm copilul educându-i instinctele, să fie o persoană echilibrată, să-şi folosească instinctele în sens pozitiv, spre desăvârşire, nu spre plăceri şi spre păcat. Dacă pornim la drum cu premisa că omul trebuie din cea mai fragedă pruncie sa-şi satisfacă instinctul sexual şi să folosească prezervativ sau sterilet ca să rezolve efectele neplăcute, asta nu-i educaţie, este depravare“, consideră slujitorul Domnului.
„Antoncepţionalele sunt un fel de castrare temporară“
Eugen Tănăsescu spune că Biserica nu poate susţine o „educaţie sexualizantă. Suntem pentru o educaţie a vieţii intime făcută raţional. Biserica nu va fi de acord cu tehnicile zis educative, dar care sunt, în realitate, păcate în toată regula: avort, masturbare, anticoncepţionale. Acestea din urmă opresc o funcţie a femeii, fiind, de fapt, tot un fel de avort. Nu omori o fiinţă, ci o funcţie a femeii, aceea de a se reproduce. E un fel de castrare temporară“, crede Tănăsescu. Mai grav decât atât, omul Bisericii spune că „avortul, masturbarea şi prezervativul înseamnă moartea sufletului“, întrucât o relaţie nu se mai bazează pe sentimente, ci doar pe plăcerile trupeşti.
Întrebat cum s-ar derula o oră de educaţie sexuală predată de un preot, Eugen Tănăsescu a exemplificat: ar începe cu o prezentare anatomică a aparatului reproducător, cu noţiuni de igienă, întrucât copilul trebuie să înveţe despre bolile cu transmisie sexuală, dar totodată va fi învăţat cum să-şi folosească instinctul sexual, care este lăsat pentru reproducere şi mai puţin pentru plăcere. În schimb, în societatea de astăzi, instinctul sexual este folosit foarte mult pentru plăcere, pentru că generează şi comerţ, şi nu pentru a avea copii. „De ce ne plângem că nu se nasc copii, deşi se face sex? Pentru că oamenii se bucură doar de plăcerea sexului şi nu au răspunderea faptelor care vin, fireşte, după o împreunare.
„Noua materie vine în completarea orelor de Anatomie“
În schimb, Ariana Dudună, reprezentanta Asociaţiei Elevilor din Constanţa, spune că o disciplină de educaţie sexuală, indiferent de cum se va numi sau desfăşura, indiferent dacă va fi materie predată săptămânal sau semestrial, trebuie să conţină şi elemente de educaţie juridică şi psihologică. „Indiferent de modul în care se desfăşoară, credem că, la momentul actual, având în vedere că multe statistici vorbesc de rata mare de mame minore, de infecţii cu transmitere sexuală, dar având şi exemple de bună practică din alte state care, după introducerea de ore de educaţie sexuală a scăzut rata de infecţie cu HIV/ SIDA, dar şi rata de mame minore, este necesară“.
Eleva spune că este adevărat că foarte multe eleve care au ajuns în această situaţie nici nu termină clasele de gimnaziu, totuşi există foarte multe cazuri de minore care merg la şcoală şi care se confruntă cu abuzuri în familie şi o astfel de materie, care are un rol pluridisciplinar, le va învăţa, pe lângă noţiuni de biologie şi noţiuni juridice şi de interacţiune socială.
Din punctul său de vedere, noua materie vine în completarea orelor de Anatomie, unde elevul învaţă despre sistemul reproducător sau în completarea discuţiilor cu părinţii. „Această propunere şi această materie nu vin pentru a bloca celelalte ore în care se face educaţia sexuală. Nu, vine ca o soluţie la o anumită problemă. O problemă pe care putem cu toţii să o observăm: numărul mare de mame minore“.
Eleva din Constanţa crede că lipsa educaţiei sexuale are consecinţe pe termen scurt, dar şi lung. „Există consecinţe care se pot observa imediat, cum ar fi rata mare de mame minore sau rata de infecţii cu transmitere sexuală, dar există şi consecinţe pe termen lung, care se traduc în rata mare de violenţă domestică şi care, prin predarea unei astfel de materii, este posibil să fie prevenită. Când se vorbeşte de educaţie sexuală toată lumea se gândeşte la partea sexuală, nu şi la cea socială, juridică“, spune Ariana Dudună.
Mai important decât orice, crede ea, este accesul la surse de informare sigure. „În ultimii ani a luat amploare internetul. Dar nu putem da vina numai pe el, pentru că în urmă cu mulţi ani nu exista internetul, ci discuţiile cu vecinul mai mare“. De aceea, este important ca elevii să primească informaţia din surse sigure, de la specialişti. Pentru ca acest lucru să fie posibil, ea crede că trebuie pusă presiune pe Ministerul Educaţiei.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Cum învaţă profesorii să-şi asume noi roluri într-un proiect ce străbate toată România
Se încarcă comentariile...
