Drept banal prevăzut de lege, refuzat în România. Ce eforturi trebuie să facă o româncă pentru a-şi achita întreţinerea

O situaţie minoră, rezolvabilă prin lege, se transformă în România într-o problemă. O româncă din diaspora este silită să aducă în persoană banii de întreţinere, numerar, la administraţia blocului din Constanţa în care familia sa are un apartament nelocuit de ani. Asociaţia de proprietari refuză să-şi deschidă cont bancar, deşi legea o obligă la acest lucru. Poliţia nu a soluţionat cazul.

În România trebuie să te lupţi din răsputeri pentru un drept banal, prevăzut de lege. Aşa păţeşte Gabriela Munteanu Cabon, o profesoară de franceză care trăieşte în Strasbourg, şi care are în grijă apartamentul părintesc din Constanţa. 

Acesta a rămas nelocuit, într-o bloc muncitoresc (K13) de la marginea Constanţei, iar Asociaţia de proprietari 141 (de pe strada Badea Cârţan nr. 12) îi refuză femeii dreptul de a plăti online întreţinerea lunară şi celelalte cheltuieli ivite cu reparaţiile blocului. 

Conducerea îi cere să vină personal la casieria blocului sau la administrator acasă, cu banii numerar, pentru că la vârsta lor respectabilă, preşedintele Iulian Popoiag şi administratora Paulina Dinicuţ nu agrează mijloacele electronice de plată.

Din 2018, conform Legii 196 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, fiecare asociaţie de proprietari este obligată să deţină un singur cont bancar, prin care să facă toate plăţile şi încasările (articolul 20).

„Din 2013 am luat-o pe mama, bolnavă de Alzheimer, la mine, în Franţa. Am scos-o de la întreţinere şi am cerut asociaţiei un cont bancar ca să pot plăti toate facturile. M-au tot amânat, spunându-mi să le trimit banii prin Western Union. Să plătesc şi comision, 20 euro, pentru o întreţinere de 40 euro? Asta înseamnă aproape jumătate din pensia mamei, care are 600 lei pe lună, adică 140 euro. Deci din 600 lei, 100 lei ar trebui să dau, lunar eventual, pentru a le trimite lor banii, că nu’s în stare să deschidă, gratuit, un cont bancar“, este indignată femeia.

Până la momentul actual, în ciuda tuturor notificărilor făcute şi a plângerilor înaintate la Poliţie, nu s-a găsit nicio soluţie la această problemă minoră a familiei Munteanu, pentru care legea are rezolvare simplă. 

Gabriela Munteanu a refuzat să achite şi banii plătiţi de asociaţie, fără factură, unei echipe de muncitori care a făcut reparaţii la bloc, în 2015. „Sunt 19.000 lei daţi de asociaţie la negru! Vreau să văd un deviz, o factură, nu hârtii scrise de mână. Oamenii de la bloc cum acceptă aşa ceva, nu au muncit şi ei pentru banii aceştia? Cei de la asociaţie au profitat de faptul că locatarii sunt bătrâni, bolnavi, nu se pricep şi nu au puterea să îi tragă la răspundere. Eu am învăţat că este dreptul meu să nu fiu păcălită şi să nu tac când văd o nedreptate şi o ilegalitate“, arată prof. Munteanu. 

Întreţinerii i s-au adăugat astfel penalităţi şi majorări, plus cota-parte din lucrări, plus „citirea lunară“ a repartitoarelor din apartamentul gol, au ridicat suma de plătit la cuantumul de 1.500 lei.

Zilele acestea, Gabriela Munteanu (foto dreapta) a trebuit să vină în România pentru a plăti strict suma pe care o consideră legală, vrând să încheie socotelile cu asociaţia. „Aveam de gând să păstrez apartamentul familiei, dar îl voi vinde, pentru că am mai multe necazuri, cu el. Aici am descoperit că sunt şi alte nereguli, mama figurează ca încasând ajutorul de căldură pentru iarna 2013-2014, alte 200 lei - ceea ce este, iarăşi, o ilegalitate. Pentru toate acestea voi înainta proces, pentru că nici Poliţia nu dă niciun semn de soluţionare a cazului“, este hotărâtă profesoara.

Gabriela Munteanu s-a numărat printre românii care au sosit în România cu ajutoare după căderea comunismului, contribuind la înfiinţarea fondului de carte franceză la Universitatea Ovidius din Constanţa oferită de Biblioteca din Metz, iar la Strasbourg se luptă pentru drepturile românilor şi facilitează integrarea lor, indiferent de etnie şi de pregătire, în societatea franceză. 

Pe aceeaşi temă: 

Asociaţia de proprietari şi obligaţia acesteia de informare

Asociaţia de proprietari şi soldul de casă. Banul, „ochiul dracului“