Curajul nebun al unui comandor devenit legendă: a pus bazele metodei prin care scafandrii de luptă acționează în exercițiile de atac
0Comandorul Constantin Scarlat este o legendă în istoria Marinei Române, fiind considerat întemeietorul arheologiei subacvatice românești, întocmind prima hartă subacvatică a Mării Negre. El a patentat metoda prin care scafandrii de luptă români acționează în cadrul exercițiilor de atac asupra navelor sau a altor obiective militare.
La 20 mai 1935 s-a născut la Costișa, Neamț, comandorul Constantin Scarlat, cel care a realizat prima hartă a fundului mării de la Capu Midia la Vama Veche, iar în 1977 a organizat primul şantier arheologic marin din România.
La data de 15 noiembrie 1967, s-a înființat Grupul 279 Scafandri, prima unitate de scafandri de luptă din țară. Misiunea înființării acestui Grup 279 Scafandri i-a fost încredințată căpitanului locotenent Constantin Scarlat.
Puțini știu însă ce curaj nebun a stat în spatele înființării unității de scafandri de luptă. În primăvara anului 1967, a avut loc un exercițiu în care au fost implicate mai multe nave militare ce trebuiau să iasă din Portul Mangalia și să fie dislocate de-a lungul litoralului.
Printr-un gest nebun, Constantin Scarlat, echipat cu un aparat de scufundare cu circuit deschis, a executat un atac pe timp de noapte asupra navelor militare rămase la cheu în portul Mangalia.
Ajungând neobservat lângă acestea, a scris pe bordul fiecăreia cu vopsea cuvântul „MINAT”, lucru care a devenit din acel moment metoda prin care scafandrii de luptă români vor acționa în cadrul exercițiilor de atac asupra navelor sau a altor obiective militare, povestește scafandrul militar Pascale Roibu în volumul „Repere ale scafandreriei românești“, el însuși un cercetător al adâncurilor.
Gestul său nebun putea să-l coste libertatea. În dimineața următoare, echipajele navelor au observat acest lucru neobișnuit, iar după ce a fost identificat autorul, Constantin Scarlat a fost scos la raport în fața în fața comandantului Marinei Militare, viceamiralul Grigore Marteș. Ajungând în fața acestuia, Constantin Scarlat și-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea înființării în Marina Militară a unui grup de scafandri de luptă atât de necesar pentru protecția navelor militare, justificând cu argumente serioase acest lucru.
Arestat pentru o noapte
Deși și-a petrecut următoarea noapte la arest pentru îndrăzneala cu care a realizat această demonstrație neobișnuită în plin regim comunist, lui Constantin Scarlat i-au fost recunoscute meritele și a primit susținere din partea viceamiralului Marteș. A rămas la conducerea acestui grup de scafandri de luptă pe care l-a înființat până la data de 3 aprilie 1969.
A fost numit lector pentru o perioadă de câteva luni la catedra de pregătire marinărească la Școala Militară de Ofițeri Activi „Mircea cel Bătrân”, iar la data de 30 august 1969 este numit în funcția de șef al Sectorului de Cercetări Subacvatice din cadrul Muzeului Marinei Române de la Constanța.
Timp de opt ani de zile, cât a ocupat această funcție, Constantin Scarlat a realizat o serie de cercetări și descoperiri subacvatice remarcabile în Marea Neagră, Dunăre și diferite lacuri din țară.
A înființat, de asemenea, primul Club al Scufundătorilor din țară organizat pe bază de statut, care a funcționat permanent pe lângă Sectorul de Cercetări Subacvatice între anii 1969 – 1974.
Constantin Scarlat a murit în 2006, la Constanța.
Se încarcă comentariile...
