Cum se mobilizează românii din diaspora pentru votul din 11 decembrie: „Vrem un Parlament fără penali!“
0La mijlocul campaniei electorale pentru scrutinul din 11 decembrie, câţiva români care trăiesc peste hotare au vorbit pentru „Adevărul“ despre aşteptările lor la aceste alegeri parlamentare.
La votul din 11 decembrie, când România îşi va alege Parlamentul, implicit Guvernul care o va conduce, majoritatea conaţionalilor din diaspora îşi arată intenţia de a fi prezenţi şi spun că soarta ţării nu le este indiferentă. Chiar dacă întoarcerea acasă este plănuită sau nu pe termen lung, alegătorii care trăiesc peste hotare vor să aibă o ţară „ca afară“ - cu altfel de structuri şi oameni care să ia cele mai bune decizii pentru România.
„Votez pentru democraţie“
Suzana Carp (29 ani) lucrează la Bruxelles, Belgia, unde gestionează biroul unui ONG specializat pe politica de climă a Uniunii Europene. Dacă ar fi să rezume pentru ce va vota, ar spune: „Pentru democraţie“. Absolventă de Ştiinţe Politice şi Migraţie, Suzana a scris o dizertaţie intrată în Biblioteca Universităţii Oxford, pe tema migraţiei ce afectează structura teritorială a politicii în ţara de origine.
„În 11 decembrie merg la vot pentru că votul românilor din străinătate în alegerile parlamentare este calitativ foarte diferit de cele prezidenţiale. La alegerile parlamentare există pentru diaspora locuri alocate în Parlament, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat. Asta înseamnă că votul meu este luat în considerare că fiind un vot de diaspora şi nu unul al unui cetăţean care locuieşte permanent în România. Raportul de reprezentare între votanţii din ţară şi parlamentarii care îi vor reprezenta este mai mare decât cel al diasporei şi reprezentanţilor săi în Parlament. Având în vedere că Parlamentul decide asupra mult mai multor legi interne ţării decât asupra chestiunilor de relaţii externe, este normal că votul din diaspora să fie calculat ca atare şi proporţional, în sensul că are pondere numerică redusă“, precizează Suzana.
Ea vorbeşte despre asimetria votului, despre cele 3 milioane deconaţionali care trăiesc în afara graniţelor ţării şi despre faptul că, spre exemplu, diaspora nu suportă costul buletinelor de vot. „Atâta vreme cât voturile din diaspora contează cât cele din ţară, riscăm să avem o cetăţenie de la distanţă. Este uşor nedemocratic ca persoane care nu plătesc taxe într-o ţară şi nu vor fi direct afectate de politicile publice din acea ţară să aibă numeric puterea de a întoarce balanţa voturilor dintr-o direcţie în alta. În ţări precum Anglia, ce are acelaşi sistem de alegeri că cel din România, după 5 ani în care un cetăţean locuieşte în străinătate, acesta îşi pierde dreptul la vot în alegeri naţionale“, explică tânăra.
Luând totuşi în considerare că un român plecat în străinătate optează, la un moment dat, pentru revenirea în ţară, ea consideră că drepturile cetăţeneşti ar trebui păstrate pentru totdeauna. „Suntem ţara din UE cu populaţia cea mai mobilă. Alegerile recente din lume au demonstrat că a vota din frustrare sau emoţii negative ne poate duce în situaţii contradictorii chiar cu democraţia. Cu alte cuvinte, eu voi vota pentru democraţie“, subliniază Suzana Carp.
„Un Parlament fără penali!“
Marius Grigore (54 ani), inginer de aeronave din Seattle, Statele Unite ale Americii, îşi pune speranţele în curăţarea României de politicieni corupţi. „Aş vota un partid nou, fără experienţă, dar care are voinţa de a face bine pentru România. Din câte ştiu, din comunitatea românească din Seattle, mulţi se uită către un astfel de partid. Iar unul dintre românii care au locuit aici şi au muncit la Boeing, Bogdan Popovici, s-a întors în ţară şi candidează acum pentru USR Braşov“, arată Marius.
Inginerul de la Boeing mărturiseşte că vrea România pe calea democraţiei, nu a corupţiei. „Cât despre aşteptări, vrem să vedem România continuând pe linia anticorupţie, pro democraţie, pro NATO şi pro valori occidentale. Occidentul nu este perfect, dar bate alternativele. Iar văzând ce se întâmplă în Ungaria, Polonia, Ucraina, Crimeea şi Bulgaria - fie ca România să rămână o oază de democraţie în zonă! Chiar aşa cu multe carenţe şi defecte, cum suntem... Şi ne dorim cu putere un Parlament fără penali!“, declară Marius Grigore.
„Admiratorii lui Becali au rămas ai nimănui, pot fi imprevizibili“
Dorin Epure (52 ani), antreprenor din Bruxelles, Belgia, analizează electoratul întâlnit în diaspora. „Din aprecierile mele, cam 70% dintre cei cu studii superioare sunt fanii schimbării şi vor vota un partid nou. Restul de 30% au interese în domeniul politic «clasic». Aceştia fie sunt trimişi în Comisie sau în Parlamentul European ca funcţionari sau activişti pe filierele partidelor, fie sunt setaţi pe convingeri solide încă de când erau în ţară“, relatează Dorin.
I s-a întâmplat să constate că, în continuare, adepţii stângii consideră PSD ca fiind partidul care îi reprezintă cel mai bine. „Am cunoscut pe cineva destupat la minte, cu studii superioare, ieşit la pensie, care era totuşi fan al canalelor media româneşti de propagandă. Bineînţeles că folosea placa aceea cu străinii care vor să ne fure ţara şi susţinea asta, după atâţia ani de exerciţiu al democraţiei. În electoratul din diaspora mai sunt cei cu studii medii sau elementare, care au păreri amestecate. Mulţi oameni cu meserii clare (tâmplari, instalatori, zidari etc) şi simultan microbişti sunt admiratori de Becali şi au rămas ai nimănui. Cred că ei sunt imprevizibili“, consideră Dorin Epure.
„Schimbarea raportului de forţe politice să fie benefic“
Raluca Mateoc (37 ani), doctorand în antropologie la Universitatea din Fribourg, Elveţia, ştie că nu va lipsi de la vot. De data asta, va fi chiar observator la una dintre cele două secţii de votare, înfiinţate în premieră la Berna. „Ca de fiecare dată, votez cu încrederea că schimbarea raportului de forţe pe scena politică va fi oricum benefic. Şi ca urmare a acestui vot, sper să aud despre cât mai mulţi compatrioţi care simt că îşi pot duce la împlinire visele şi proiectele, navigând cât mai uşor în complexa realitate socială şi politică din România. Atunci voi simţi cu adevărat că o schimbare a avut loc“, spune Raluca.
„Să dăm o şansă generaţiei tinere“
John Ion Banu (64 ani), antreprenor din Davie, Florida, Statele Unite ale Americii, prevede o victorie PSD, care a avut grijă să clădească structuri care să împiedice schimbarea. „Alegerile din 11 decembrie sunt esenţa viitorului politic al României, pentru că Executivul direcţionează viaţa economică şi socială a ţării, mai mult decît o face preşedintele. Astfel că un partid dominant, în cazul nostru PSD, este mult mai interesat ca un membru al său să câştige poziţia. Motiv pentru care creează diversiuni propagandistice, de exemplu mărirea artificială a salariilor sau eliminarea unei multitudini de taxe guvernamentale“, opinează Banu.
El crede că electoratul captiv va asigura victoria PSD, dată fiind şi lipsa de direcţie a PNL-ului: „Cu o masă a alegătorilor care au trăit aproape toată viaţa lor sub o formă sau altă de politică socialistă nu poate fi o surpriză victoria PSD-ului. O fac posibilă interesele mici ale acestor alegători care sunt victimă a manevrelor politice. Adăugaţi lipsa de ideologie, constanţă şi integritate morală a celui de al doilea mare partid, PNL-ul, care nu reuşeşte să se evidenţieze. Selectarea candidaţilor sub umbrela PNL este haotică şi nerealistă, nefiind bazată pe credibilităţi şi potenţiale politice. Exemplul cel mai concludent este includerea neurochirurgului Leon Dănăilă pentru o poziţie de senator, cu tot respectul faţă de calităţile de doctor şi pentru munca sa în slujba medicinii. În aceeaşi măsură este şi încercarea de a-l coopta pe Dacian Cioloş să candideze sau să accepte să fie propus pentru o poziţie în noul Guvern. Un politician care nu împărtăşeşte doctrina unui partid, nu este membru activ pentru o perioadă, nu poate să fie reprezentantul acelui partid, să îi promoveze ideile şi concepţiile, să fie icoană aceluia. Este evident că PNL nu îşi găseşte identitatea, nu are o direcţie - sau nu o arată încă - cu care ar putea să conducă interesele ţării“.
Banu este convins de necesitatea creării unei noi atmosfere în viaţa politică, care este un proces inevitabil. „Alegerea tehnocraţilor la cârma ţării pentru o perioadă a arătat că generaţia tânără este capabilă şi are resursele să dovedească talentul său. Dând o şansă cât mai multor asemenea persoane, este un bun început de drum“, arată românul din State, lider al Ligii Româno-Americane.

Foto sus: Raluca Mateoc, Suzana Carp şi Marius Grigore; Foto jos: Dorin Epure şi John Ion Banu. Sursa FOTO Facebook personal

Pe aceeaşi temă: