Cum se joacă Ministerul Educaţiei cu soarta bacalaureaţilor. Examenul de maturitate devine un roman psihologic
0
Controversa privind romanul psihologic de la proba scrisă de Română la Bacalaureat 2016 nu este lămurită încă de Ministerul Educaţiei, nici la această oră. În acest răstimp, lucrările elevilor sunt corectate după cum consideră fiecare evaluator. Pentru că, deşi ministerul consideră că lucrurile sunt limpezi, în teritoriu situaţia este alta. Ministrul Adrian Curaj a fost demis marţi de premierul Dacian Cioloş.
Elevilor li s-au predat la ore cunoştinţe contradictorii, de către profesori de limba şi literatura română, derutaţi de notările de la examene naţionale - unde diferite titluri de opere clasice (scrise de aşa-numiţii „autori canonici“) ba sunt tratate ca romane psihologice, ba nu. Aşa s-a întâmplat la Bacalaureatul 2009, aşa s-a întâmplat şi la Bacalaureatul olimpicilor din 2013, când „Enigma Otiliei“ de George Călinescu sau „Ion“ de Liviu Rebreanu au fost punctate ca roman psihologic.
Dar cine stabileşte ce operă intră în categoria „roman psihologic“? O anexă (nr. 2) la Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3252/13.02.2006 arată în programa şcolară pentru clasa a XI-a, la capitolul „Perioada interbelică“, cele două texte de bază care vor fi studiate la Orientarea tematică: un roman psihologic („Pădurea spânzuraţilor“ de Liviu Rebreanu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ de Camil Petrescu, „Concert din muzică de Bach“ de Hortensia Papadat-Bengescu, „Adela“ de Garabet Ibrăileanu, „Ioana“ sau „Jocurile Daniei“ de Anton Holban, „Rusoaica“ de Gib Mihăescu etc.) şi un roman al experienţei („Nuntă în cer“, „Maitreyi“ de Mircea Eliade, „Întâmplări din irealitatea imediată“ de Max Blecher etc).
Acest „etc“ de la finalul enumerărilor lasă frâu liber consideraţiilor fiecărui dascăl sau literat. Pe baza acestei programe este constituită programa de la Bacalaureat.
Nicolae Manolescu: „Orice roman este, în sens larg, psihologic“
Adevărul este că nici profesorii nu se pun de acord care roman poate fi încadrat la categoria „psihologic“. Chiar criticul Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, este de părere că terminologia folosită este confuză în sine, astfel că dă naştere unui lanţ de interpretări la examene. „Orice roman este, în sens larg, psihologic“, a punctat Manolescu.
„Romanul «Enigma Otiliei» poate fi foarte bine încadrat la roman psihologic. Terminologia nu este neapărat bătută în cuie. Mai greu de spus care nu e psihologic; din moment ce toate romanele au personaje umane, să zic aşa, toate sunt psihologice, în sens larg. Eu am propus formula mea, cu doric, ionic şi corintic, tocmai ca să evit aşa ceva şi «Enigma Otiliei» e un roman doric de tip clasic, nu e un roman ionic, unde intră majoritatea romanelor psihologice din anii 1930, dar nu e o greşeală, mai ales că e o problemă de psihologie foarte clară”, argumentează criticul Nicolae Manolescu.
Alţi profesori consultaţi de „Adevărul” susţin că romanul „Enigma Otiliei” nu a fost încadrat şi nici nu a putut fi încadrat vreodată la roman psihologic. „În «Enigma Otiliei» într-adevăr accentul cade pe tipologia personajului, dar autorul nu intră în psihologia personajului. Prin simplul refuz al omniscienţei, nu poate fi catalogat ca roman pshiohologic. Enigma îi este păstrată. Într-adevăr, în 2013, s-a acceptat ca acesta să fie încadrat şi la roman al experienţei, dar tot ca o concesie”, a explicat profesorul de Limba şi Literatura Română Ecaterina Stanca de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Bucureşti.
Autorii „canonizaţi“ de MEN
Ţinând cont că la examenele naţionale se dau actualmente opere ale autorilor canonici (consideraţi clasici), iată care sunt aceştia în viziunea MENCS: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, George Călinescu, Eugen Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Astfel că din acest punct de vedere, opere ale unor autori ca Holban, Mihăescu, Ibrăileanu sau Papadat-Bengescu nu pot reprezenta subiect de examen naţional.
Conform programei şcolare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti, despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în programă.
Aşa s-ar putea explica brambureala din predarea a fel şi fel de titluri prezentate ca romane psihologice, deşi acestea nu sunt enumerate limpede în scriptele Ministerului Educaţiei. Ce nu se explică este deruta întreţinută de Ministerul Educaţiei, care nu trasează clar, fără „etc“, care anume opere sunt romane psihologice. Profesorii trebuie să fie puşi la curent cu noua directivă, iar elevii - să studieze pentru Bacalaureat doar acele lucrări care sunt acceptate la categoria respectivă.
Răspunsul CNEE întârzie
Ministerul Educaţiei întârzie să ofere răspunsul solicitat de ziarul Adevărul încă de luni, 4 iulie, de la Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.
Cum scriam în prima zi de examen, părerile sunt foarte împărţite printre specialiştii consultaţi de ziarul „Adevărul“. În timp ce profesoara Ruxandra Achim de la Colegiul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti indică drept unică opţiune romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ a lui Camil Petrescu, inspectorii de specialitate de la Constanţa încadrează şi „Patul lui Procust“ la categoria roman psihologic, acesta fiind genul literar consacrat de romancier în literatura română.
Oficiali din Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice înclină spre opinia inspectorilor de la Constanţa, enumerând cele două opere ale lui Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ şi „Patul lui Procust“, ca fiind textele corecte de analizat. Totuşi, programa de Bac din acest an defineşte doar „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ ca fiind roman psihologic, singura lucrare psihologică mai fiind doar nuvela „Moara cu noroc“ a lui Ioan Slavici. „Patul lui Procust“ este clasificat ca „roman modern, citadin“.
Ministrul Curaj, demis în timpul Bacalaureatului
Între timp, ministrul Adrian Curaj a fost pus pe liber de premierul Dacian Cioloş. Urmează la cârma Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, care este propus pentru acest portofoliu. Preşedintele Klaus Iohannis este aşteptat să-şi dea acordul pentru noua numire.
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru este rector al Universităţii din Bucureşti din decembrie 2015, iar din 2016 este preşedinte al Comisiei de Filosofie şi membru al Consiliului General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU). Anterior a fost rector al Universităţii din Bucureşti în perioada 2011-2015 şi prorector între 2008-2011. A fost membru al CNADTCU în 2012-2016 şi Preşedinte al panelului Ştiinţe Umaniste şi Arte al CNATDCU în perioada 2010-2012. În perioada 2000-2008 a fost Decan al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. Din 1998 este Doctor în Filosofie al Universităţii din Bucureşti şi, din acelaşi an, Doctor în Filosofie al Tulane University, New Orleans, Louisiana, SUA.
Mircea Dumitru a publicat trei cărţi de autor şi este coautorul unui manual de logică şi argumentare. A coordonat colecţia Filosofie contemporană a Editurii Polirom, Iaşi, a publicat zeci de studii şi articole în reviste şi volume de specialitate. În 2001 a primit Premiul “Mircea Florian” al Academiei Române, pentru lucrarea “Modalitate şi incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior” Editura ‘Paideia’, Bucuresti, 2001. În iulie 2005 a primit Ordinul Bernardo O’Higgins, în grad de Mare Ofiţer, conferit de Preşedintele Republicii Chile. Din septembrie 2014, este membru corespondent al Academiei Române. Este membru al Advanced Reasoning Forum şi al Institute International de Philosophie, Paris şi Preşedinte al Asociaţiei Române de Filosofie Analitică. În perioada 2002-2008 a fost membru în board-ul ştiinţific al New Europe College, iar între 2011 şi 2014, Preşedinte al European Society for Analytic Philosophy.
Vorbeşte fluent limba engleză şi cunoaşte limbile franceză şi germană la un nivel mediu. S-a născut la Bucureşti, la 14 iulie 1960. Este căsătorit şi are doi copii.
Pe aceeaşi temă:
Criticul Nicolae Manolescu condamnă terminologia folosită la Bac: Orice roman este, în sens larg, psihologic
Subiectele la Română BAC. La profil Uman: romanul psihologic. La Real: romanul interbelic
VIDEO Rezolvarea subiectelor la proba de Limba şi literatura română BAC, la Adevărul Live
Se încarcă comentariile...
