Credințele vechi ale românilor legate de Bobotează. Ce se întâmplă cu cei care mor în această zi
0Boboteaza este una dintre sărbătorile căreia românii i-au consacrat cele mai multe credințe și superstiții. Este, totodată ziua când se termină Sărbătorile de Iarnă și ziua din care pot începe să se facă nunți.
La începutul secolului XX, poporul român considera această zi, dincolo de sărbătoarea religioasă deosebită – botezul la râul Iordan al Mântuitorului Iisus Hristos și dumnezeiasca arătare – ca fiind ziua ce pune capăt ciclului de sărbători începute la Crăciun. De asemenea, acum se finaliza perioada câșlegilor, adică perioada în care tinerii se curtau și se puneau la cale căsătoriile.
De asemenea, de ziua Bobotezei se leagă și o serie de credințe și superstiții ale românilor, unele dintre acestea fiind consemnate de etnologul și folcloristul Simion Florea Marian în volumul „Sărbătorile la români”
- La Bobotează se deschide cerul și îngerul păzitor îi spune celui de însurat sau celei de măritat încotro îi va fi norocul;
- Cine va vedea cerurile deschise în noaptea de Bobotează va fi drept înaintea lui Dumnezeu;
- Cine moare în această zi, sufletul acestuia merge direct în cer, care stă toată ziua deschis spre aducerea-aminte despre prezența duhului sfânt la botezul Domnului;
- Dacă în ziua de Bobotează, înainte de slujba de sfințire a apei, o fată sau un băiat alunecă și cade se crede că ea sau el se va căsători în anul respectiv;
- Dacă aluneca sau cădea un bărbat însurat sau o femeie măritată se credea că persoana respectivă va muri în acel an;
- Cele mai multe fete mergeau în ziua de Bobotează la Biserică pentru a călca în urma preotului când acesta iese în procesiunea de sfințire a apei; credeau că astfel se vor mărita în acel an;
- Lupii erau periculoși și atacau oamenii numai până în ziua de Bobotează;
- Din care parte bate vântul în ziua de Bobotează, în acea parte se va culca grâul în acel an;
- Dacă în ziua de Bobotează bate crivățul vor fi roade bogate în anul respectiv;
- Din direcția în care stropește preotul prima dată cu aghiasma mare, din acea direcție vor veni ploile în anul respectiv;
- În ziua de Bobotează, unii români luau grâu fiert și-l aruncau în pod zicând să dea Dumnezeu să crească grâul mare, până la pod;
- De Bobotează nu e bine să se strige găinile la mâncare deoarece vecinul sau altcineva, auzind strigare, ne poate face râu zicând „ție penele, mie ouăle”, iar din acel moment găinile merg și cuibăresc la vecini;
- În Bucovina exista obiceiul ca în ziua de Bobotează femeile să meargă la cimitir pentru a tămâia mormintele celor dragi, apoi dădeau ceva de pomană de sufletul mortului;
- În unele zone ale Moldovei, femeile fac în ziua de Bobotează o turtă din cenușă și aghiasmă mare, turtă pe care o țin tot anul și cu care spală oalele care s-ar spurca din diferite motive;
- Dacă o femeie nu poate rămâne însărcinată, în ziua de Bobotează bea mai întâi din apa sfințită apoi face cu această apă o pogace și o mănâncă împreună cu bărbatul;
- În ziua de Bobotează, copiii înconjoară cu un clopoțel în mână casa și grajdul ca să nu se apropie șerpii de ele.