Constanţa: Slavii sărbătoresc astăzi Crăciunul

Lipovenii, ucrainienii şi sârbii fac parte dintre cei circa 100.000 de etnici care sărbătoresc Naşterea Domnului după calendarul iulian, ce este decalat cu 13 zile faţă de cel gregorian

În Delta Dunării, lipovenii gătesc scordolea (tort din peşte şi cartofi), piftie din peşte, vareniki (plăcintă cu varză şi sos de ceapă călite), ozvar (compot din fructe uscate - pere, gutui şi zarzăre cu coajă de lămâie) sau cuchea (desert din grâu fiert, peste care se adaugă un sirop din zahăr, nucă uscată măcinată şi halva).

Printre deliciile preparate de Georgeta Nicolau (44 de ani) din Sulina se numără şi plăcinte fierte ce se mănâncă cu smântână şi miere sau clătite umplute cu dulceaţă de trandafiri.

Potrivit tradiţiei, la slujba din prima zi de Crăciun credincioşii vor purta straie de sărbătoare: femeile vor fi îmbrăcate cu rochii lungi, cu părul împletit în coadă care va fi strânsă cu un „sbornik” sau cu o „chicika”, o cordeluţă din satin, şi care va fi acoperită cu un batic, iar bărbaţii vor purta cămăşi „rubaşka“, tunici care se încheie într-o parte, şi vor fi încinşi cu „pois“ (cordoane). După oficierea ceremoniei religioase, „crâlăşanii“ (cântăreţii din stranele bisericilor) vor merge pe la gospodăriile oamenilor şi îi vor colinda. La masa de Crăciun, tradiţia spune că se aşază mai întâi stareţul casei, adică cel mai în vârstă din familie, iar festinul urmând să înceapă abia după ce stareţul spune o rugăciune.

Ghindăreşti, în sărbătoare

Cea mai importantă comunitate de lipoveni din judeţul Constanţa este la Ghindăreşti, pe malul Dunării, lângă Hârşova. Aici trăiesc 3.000 de suflete.
În prima zi de sărbătoare, credincioşii merg la biserică, după care se întorc la casele lor. Gospodinele aşază trapeza, o masă mare pentru toţii membrii familiei.

„Tradiţia este să se strângă toată familia la masa de Crăciun, să ciocnim un pahar cu vin şi apoi mâncăm“, povesteşte Zaharia Platon, preşedintele comunităţii de ruşi-lipoveni din localitate. Pe masa încărcată sunt aşezate produse tradiţionale de sărbătoare. „Nu prea sunt produse din peşte, mai mult se mănâncă cârnaţi din carne de porc şi vită, sarmale sau friptură“, mărturiseşte liderul comunităţii. După-amiaza, urmează momentul cel mai aşteptat de copiii lipovenilor. Ei se strâng în cete de maximum 15 persoane şi merg să colinde sătenii. Cei mai mari merg şi ei cu colindul, iar urările au chiar şi opt strofe. „De obicei sunt cântate doar şapte partituri, cei mai mărişori o cântă şi pe cea de-a opta“, menţionează Zaharia.

Dacă cei mici preferă să umple străzile şi casele cu vestea naşterii Domnului, adulţii merg la rudele şi prietenii din localitate, sau rămân acasă, primind vizite.

Comunitatea din Ghindăreşti se reuneşte şi imediat după sărbătorirea Crăciunului, într-un spectacol dat de copiii de grădiniţă şi adolescenţi, dar şi de corurile de femei şi de bărbaţi din comună.

Mănăstirea liniştii sufleteşti

Măicuţele de la mânăstirea de lângă Medgidia celebrează Crăciunul astăzi, cu treisprezece zile mai târziu decât ceilalţi creştini. Lăcaşul este situat pe şoseaua Constanţa - Cernavodă, chiar la ieşirea din Medgidia spre Satu Nou. Imaginea bisericii văruite într-un alb imaculat contrastează cu agitaţia stârnită de şoferii de TIR care opresc la popasul situat la mai puţin de 200 de metri.

Aleea pietruită care duce spre mânăstirea albă îşi croieşte drum pe lângă clopotniţă şi înconjoară lăcaşul de cult. Coboară spre micile magazii şi şerpuieşte în via de care se îngrijesc cele 14 măicuţe, majoritatea localnice.

În spatele mânăstirii se află o mică capelă, unde sunt oficiate slujbele şi se roagă măicuţele. Încăperea este luminată de icoanele pictate în ulei şi de lumânările aprinse cu evlavie. Iniţial, în mânăstirea pe stil vechi slujeau călugări, însă destinaţia lăcaşului de cult a fost schimbată  acum trei ani. Călugării sunt acum la Schitul Izvorul Tămăduirii din Agigea.

Sărbătoarea sufletului

Măicuţele se gospodăresc singure şi au grijă să termine totul la timp, pentru a participa la cele trei slujbe zilnice. Călugăriţele se trezesc în fiecare dimineaţă la 5.30, trebăluiesc prin curtea mânăstirii şi apoi participă la Ceasuri, primele slujbe ale dimineţii. La ora 14.00 este oficiată Sfânta Liturghie, iar cu o oră înainte de miezul nopţii măicuţele participă la Utrenie.

Ele celebrează Naşterea Domnului astăzi şi au grijă să pregătească totul din timp. Se roagă în capela din spatele mânăstirii şi spun că postul Crăciunului este unul de veselie. „Slujbele sunt o pregătire înainte de Crăciun, se vorbeşte deja despre Naşterea Domnului“, spune maica Antonina, stareţa mânăstirii. Înainte de Crăciun, măicuţele învaţă colinde, iar în ajun pregătesc bucate pentru sărbătoare, însă cel mai important aspect este reprezentat de sărbătoarea sufletului. „Postul şi slujbele ne pregătesc pentru primirea Naşterii Domnului“, spun călugăriţele. La mânăstirea pe stil vechi vin foarte mulţi credincioşi. „Vin tot timpul anului, dar cei mai mulţi vin la slujba de Înviere, le place liniştea de aici. Majoritatea sunt din Medgidia şi din împrejurimi“, vorbeşte maica Antonina.

Sora Gabriela are 20 de ani, iar de jumătate de an slujeşte la mânăstirea de lângă Medgidia. „O fac pentru sufletul meu, a fost decizia mea să mă dedic Domnului“, mărturiseşte tânăra. Stareţa crede că oricine poate alege calea călugăriei. „Trebuie să ai credinţă, să-l iubeşti pe Doamne-Doamne şi restul vine de la sine“, e de părere maica Antonina.

Schisma din 1924

Decalarea religioasă s-a produs încă din anul 1923, în urma unei conferinţe de la Constantinopol. Un an mai târziu calendarul iulian a fost înlocuit cu cel gregorian. În Biserica Creştin-Ortodoxă s-a produs atunci o schismă când o parte dintre ortodocşi nu au acceptat trecerea la noul calendar, formând Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România, sărbătorind Crăciunul cu 13 zile mai târziu decât restul creştinilor.