Constanţa: Etniile din Dobrogea serbează Crăciunul pe stil vechi (UPDATE)

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aseară, la biserica armenească micuţii l-au întâmpinat pe Moş Crăciun
Aseară, la biserica armenească micuţii l-au întâmpinat pe Moş Crăciun

În toată ţara, 100.000 de armeni, lipoveni şi ucrainieni prăznuiesc Naşterea Domnului. Decalarea religioasă s-a produs încă din anul 1924, când o parte dintre ortodocşi nu au acceptat trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian.

Aseară, în ajunul Crăciunului lor, armenii au luat parte la slujbă şi la serbarea de pom dedicată celor mici, unde copiii l-au întâmpinat pe Moş Crăciun şi i-au cântat colinde.

„Sărbătorim totul în aceeaşi zi pentru că în primul secol al creştinismului, sfinţii apostoli au decis aşa“, a spus preotul armenilor din Dobrogea, protoiereul Avedis Mandalian. El a precizat că armenii sărbătoresc Crăciunul odată cu Botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Aceasta este sigura deosebire între credincioşi.

Sarmale umplute cu grâu, nelipsite de la masă

„Mulţi greşesc. Nu este vorba de calendar pe stil vechi, este vorba doar de o altă interpretare“, a precizat el. După sfânta împărtăşanie, credincioşii se pot înfrupta din gustoasele bucate, pregătite special  pentru această zi. La prânz, familiile se adună în jurul mesei, din care nu lipsesc preparatele din orez, sarmale în frunză de viţă umplute cu grâu.

Harisa, mâncare tradiţională

Mâncarea tradiţională se numeşte harisa, care se prepară din carne mai grasă din oaie, pasăre, porc şi grâu. „Se fierb împreună, iar în final se obţine o pastă foarte consistentă. Se serveşte cu ulei, puţin chimen“, a mai declarat protoiereul Avedis Mandalian.

Lipovenii, în Ajun

Georgeta Nicolau (foto), de 44 de ani, din Sulina, găteşte mâncăruri tradiţionale nu doar pentru masa de Crăciun, ci şi pentru Ajun. „Tradiţia la noi este să avem şi meniu pentru Ajunul Crăciunului. În ziua când primim colindătorii, punem pe masă scordolea, vareniki, ozvaz şi cuchea“, povesteşte gospodina.

Tort din peşte

Scordoleaua este un preparat pentru care aveţi nevoie de peşte fără oase (ştiucă, şalău, crap) şi cartofi. Indicaţiile Georgetei Nicolau sunt extrem de preţioase, dacă doriţi să vă reuşească reţeta.

Ea pune apa la fiert, adăugând un praf de sare şi imediat cum dă apa în clocot pune fileul de peşte la fiert. „Nu-l lăsaţi mai mult de şapte-opt minute, că se răsfierbe“, ne atenţionează gospodina.

Între timp, ea curăţă cinci-şase cartofi, pe care-i fierbe, apoi îi scurge şi-i pisează ca pentru un piure. Peste cartofi adăugă nu mai mult de un strop de ulei şi oţel şi două linguri de mujdei de usturoi. „Cartofii şi cu ingredientele se amestecă şi se adaugă treptat zeamă de la peşte, până se obţine o pastă puţin mai moale ca un piure de cartofi“, precizează doamna Georgeta.

Pe un platou, ea întinde o treime din pasta de cartofi obţinută, pune peştele fiert şi deausupra adăugă restul de compoziţie de cartofi, exact cum pregăteşte un tort. Scordoleaua se ornează cu crenguţe de măsline şi se serveşte în Ajunul Crăciunului pe stil vechi.

Altă delicatesă din peşte

Tot de Ajun, în Sulina, colindătorii sunt serviţi cu vareniki. „Pregătim un aluat simplu, din apă călduţă cu puţină sare, adăugăm făină albă, până se întăreşte coca. Aluatul îl întindem foaie pe masă şi îl tăiem în pătrăţele. În interior, punem varză călită şi lipim colţurile. Se fierb încet, la foc mic, timp de 15 minute, apoi se scurg şi se pun într-un bol. Separat, călim două-trei cepe în ulei şi adaugăm pasta în bol“, povesteşte ea.

O mâncare specifică de Sărbători la dobrogeni este piftia, însă nu din carne de porc, ci din peşte. „În loc de picioare de porc şi urechi, folosim peşte gras, cu pielea groasă, cum ar fi somnul sau crapul, pentru că acest soi lasă gelatină. Pentru a lăsa gelatină, se pun la fiert mai multe capete de peşte“, ne spune Lidia Ivanov, din Tulcea. Într-un vas se fierb o ţelină, o ceapă şi un morcov. Apoi se adaugă peştele şi se ţine până se desprinde carnea de pe oase. Se scoate peştele, se curăţă de oase şi se pune pe platou.

„După ce luăm compoziţia obţinută de pe foc, o lăsăm la limpezit, adăugăm câţiva căţei de usturoi pisaţi şi turnăm zeama obţinută printr-o pânză, în platoul în care am aranjat peştele. Apoi aşteptăm să se închege piftia de peşte“, adaugă Lidia Ivanov. Preparatul se serveşte la primul fel, în ziua
de Crăciun.

Dulciuri de Ajun, la dobrogeni

Dacă mergeţi în Sulina, oamenii locului vă vor servi la desert ozvaz sau cuchea. Cucheaua se prepară din grâu fiert, peste care se adaugă un sirop din zahăr, nucă uscată măcinată şi halva.

„Ozvarul este un desert nelipsit din casele noastre, în Ajunul Crăciunului. Facem un compot din fructe uscate - pere, gutui şi zarzăre, peste care adăugăm coajă de lămâie. Compoziţia o turnăm într-un bol, alături de celelalte preparate“, povesteşte de-ţi face poftă Georgeta Nicolau.

Georgeta Nicolau, din Sulina, a pregătit tort din peşte pentru familie şi invitaţi
Georgeta Nicolau, din Sulina, a pregătit tort din peşte pentru familie şi invitaţi
Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite