Ce sunt scafandrii salvatori. De ce au fost ei folosiţi în misiunea de căutare a avionului MiG-21 LanceR

Maistrul militar clasa I Vlad Carp şi maistrul militar clasa a II-a Sergiu Bosoi sunt cei doi scafandri salvatori care au murit în accidentul aviatic produs în seara zilei de miercuri, 2 martie. Alături de ei, au pierit alţi şase militari.

După ce Ministerul Apărării Naţionale a anunţat dispariţia de pe radare a aeronavei MiG-21 LanceR şi întreruperea legăturilor radio cu turnul de control, a fost declanşată de urgenţă operaţiunea de căutare-salvare. Un elicopter IAR 330-Puma a decolat spre zona posibilului impact, având la bord cinci militari ai Forţelor Aeriene şi doi scafandri salvatori de la de la Divizionul 176 Nave Scafandri de Mare Adâncime. 

Conform Centrului de Scafandri, scafandrul salvator este atestat să execute scufundări cu amestecuri respiratorii la adâncimi de peste 60 metri, cu alimentare de la suprafaţă sau cu ansamblul de scufundare.

„Scafandrul execută sub apă operaţiuni de căutare şi recuperare de obiecte şi persoane aflate în mediul subacvatic, cercetează mediul subacvatic, culege şi înregistrează informaţii legate de diverse obiective: construcţii, instalaţii, ecosisteme, fundul apei etc, execută inspecţii tehnice la corpul navei, execută lucrări subacvatice cu scule acţionate hidraulic şi pneumatic, sudură tăiere subacvatică, control nedistructiv structuri imerse, demolări cu explozivi şi scufundări pentru antrenament, reale sau in simulatoare şi barocamere”, se arată în descrierea caracteristicilor unui scafandru salvator. 

Scafandri Divizionului 176 Nave Scafandri de Mare Adâncime sunt un grup de elită, pregătiţi special să efectueze lucrări sub apă, la adâncimi şi presiuni la care oamenilor obişnuiţi le este greu să se şi gândească: - 120 de metri, echivalentul a 13 atmosfere. „O presiune la care un costum de scafandru de 7 mm se subţiază devenind practic un alt strat de piele al scafandrului”, arată Centrul de Scafandri.

Scafandri de mare adâncime foto: Forţele Navale Române

De ce s-au folosit scafandri în cătarea MiG-ului

Generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din cadrul MApN, a explicat pentru „Adevărul” că elicopterul IAR 330 Puma era certificat pentru căutare şi salvare atât pe uscat cât şi pe mare. La plecare în misiune, piloţii iau în calcul un traiect al zonei de căutare. 

În acest caz, comandantul elicopterului a decis să ia la bord şi doi salvatori marini deoarece nu se ştia în acel moment exact zona unde a căzut MiG-ul (uscat sau apă). Raportul iniţial a cuprins date despre echipajul standard (format din cinci militari), dar după verificări s-a evidenţiat faptul că au fost solicitaţi şi doi scafandri salvatori.

Caporalul Gabriel Precup, scafandru salvator, coleg cu cei doi care au murit în seara zilei de miercuri, spune că o astfel de misiune constă în recuperarea cadavrului sau rănitului, prin salt din elicopter. Dacă este pe mare, scafandrul sare din elicopter, identifică victima, o leagă şi ajută la ridicarea ei. Şi pe uscat, lucrurile sunt la fel.  „Avem o meserie frumoasă, dar riscantă. Ne-o asumăm. Mergem înainte”, spune caporalul.

FOTO: Forţele Navale Române

Vă recomandăm şi: 

Armata Română în impas. Cum a fost posibilă prăbuşirea a două aparate de zbor în mai puţin de o oră - experţi

General de aviaţie Radu Theodoru, care a supravieţuit la 13 accidente: „Îi adunam pe băieţii morţi cu paraşuta, apoi îi preluau sanitarii“