Ce sunt „Antanasiile“, zilele cu boli mari şi ameţeli de cap la copii

FOTO: Remus Suciu

Românii, spun etnologii, au combinat numele a doi sfinţi, apoi au pus pe seama unuia dintre aceştia o boală cunoscută că apare mai ales la copii.

Etnologul şi preotul Simion Florea Marian (slujitor în zona Poiana Stampei – Bucovina) notează în cartea sa, „Sărbătorile la români”, că în perioada zilelor de 16 şi 17 ianuarie, în anumite zone oamenii sărbătoresc Antanasiile.

„Antanasiile cad totdeauna pe 16 şi 17 ianuarie şi sunt zile rele de boli mari şi ameţeli de cap şi de dat de rău al copiilor, sau, după cum se spune în Bucovina, de răul copiilor.

Ce se atinge de numirea Antanasii, care se aude mai ales în Banat şi în Oltenia, şi anume în Mehedinţi, dl. B. P. Hasdeu scrie următoarele: Cuvântul Antanasii e compus din Anton şi Tănasă, doi sfinţi cari se serbează la 17 şi 18 ianuarie, amalgamaţi prin aceeaşi procedare poporană ca în Cosmadin = Cosma + Damian, Tudorusale = Toader + Rusalii, Petrolie = Petru + Ilie.”, scrie etnologul.

Aşadar, numele sărbătorii derivă din combinarea numelor de Antonie şi Atanasie. Deşi în calendarul ortodox de acum Sfântul Antonie este sărbătorit pe 17 ianuarie, iar Sfântul Atanasie pe 18 ianuarie, confort etnologului Simion Florea Marian, în vechime, a existat un calendar slav care poziţiona pe data de 16 ianuarie sărbătoarea sfântului Atanasie. Acel calendar, cuprins în „Evangeliarul de la Reims”, a fost alcătuit chiar de un român la începutul secolului XIV.

„Antanasiile din Banat şi din Oltenia au păstrat reminiscenţa unei particularităţi calendaristice curat româneşti, notează specialistul.

Simion Florea Marian explică asocierea Antanasiilor cu boli la copii, prin faptul că denumirea pojarului, în limbile occidentale, ar fi: Feu de Saint-Antoine, Antons Feuer, Anthony’s-fire, care se întemeiază pe o legendă născută în Francia în secolul XI. Se ştie că pojarul este însoţit de ameţeli şi seceră mai ales pe copii.

„În orice caz, credinţa românilor despre Antanasii, ca zile rele de boli mari şi ameţeli de cap şi de dat de rău al copiilor, este originară din apusul medieval şi datează cam din epoca cruciadelor, mai scrie Simion Florea Marian.

Pe aceeaşi temă:

Tradiţii de „Sânpetrul lupilor“. Se crede că este ziua în care fiarele află ce vor mânca tot anul

Cum se prepară „Vasilopita“, prăjitura Sfântului Vasile, cea care arată cine are noroc în noul an