Arhiepiscopia Tomisului sare în apărarea lui IPS Teodosie: „Nu deţine complexul de la Dorna Arini, deşi este ctitorul acestuia“

IPS Teodosie în procesiune la Constanţa

După ce presa centrală a dezvăluit faptul că IPS Todosie a făcut avere de la complexul hotelier Dorna Arini din Suceava, satul său natal, Arhiepiscopia Tomisului a trimis un comunicat de presă în care precizează faptul că sunt „interpretări tendenţioase“.

IPS Teodosie, unul dintre figurile cele mai controversate ale BOR, este din nou în centrul unui scandal, după ce mai multe publicaţii au dezvăluit faptul că ierarhul Tomisului este unul dintre cei mai bogaţi oameni în sutană, deţinând unul dintre cele mai luxoase complexuri mănăstireşti, cel de la Dorna Arini, satul unde s-a născut.

În replică, Arhiepiscopia Tomisului a trimis un comunicat de presă în care îi ia apărarea lui Teodosie: 

„IPS Teodosie nu are averi. Arhiepiscopul este averea Bisericii

Arhiepiscopia Tomisului constată cu mâhnire şi îngrijorare faptul că, de câteva zile, în anumite publicaţii au apărut informaţii despre presupusa „avere” a IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. 

Ceea ce ne provoacă aceste reacţii nu sunt informaţiile publice, fireşti, despre veniturile Arhiepiscopului, cât minciunile şi interpretările tendenţioase. 

Pentru corecta informare a publicului, precizăm următoarele:

1. Veniturile Arhiepiscopului Teodosie sunt cele prevăzute de Legea nr. 153/2017, care stabileşte veniturile reprezentaţilor tuturor cultelor din România (ierarhi, pastori, rabini, imami, etc.). Aşadar, cuantumul lor nu este stabilit de către IPS Teodosie, ci de către autorităţi, şi nu doar Arhiepiscopul Teodosie cumulează venituri salariale din funcţiile clericale şi universitare pe care le deţine. Minciuna prin omisiune rămâne tot minciună. Iar comparaţia veniturilor unui arhiepiscop, mitropolit sau chiar Patriarhului României (cum s-a mai întâmplat) cu cele ale Preşedintelui Statului ne aduce aminte, cu regret, de vremurile în care bolşevicii agitau masele spre lupta de clasă. 

2. Arhiepiscopul Teodosie NU deţine complexul de la Dorna Arini, deşi este ctitorul acestuia. Complexul este deţinut de o Fundaţie, în care IPS Teodosie este doar membru şi Preşedinte Onorific, alături de alte 11 persoane. În plus, complexul NU are 20 de hectare, cum fals măsoară  „ştirea”, ci aproximativ 1 hectar, în care se includ mânăstirea şi anexele ei. 

3. Finanţarea complexului de la Dorna Arini este exclusiv privată,  NU din fonduri „aproape în totalitate de la Guvern” cum pretind mincinoşii numărători de bani ai Arhiepiscopului. Nici măcar mânăstirea sau personalul ei nu beneficiază de sprijin guvernamental, deşi ar îndeplini condiţiile legale, fiind canonic in jurisdicţia Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. 

4. IPS Teodosie a fost achitat definitiv în dosarul Nazarcea, împreună cu toţi ceilalţi acuzaţi de presupuse fraude cu fonduri europene. Considerăm tendenţioasă pomenirea numelui Arhiepiscopului Tomisului în articole care dezbat metode de fraudare a acestor bani, câtă vreme s-a demonstrat nevinovăţia IPS Teodosie. 

5. IPS Teodosie este monah (călugăr), care a depus un vot al sărăciei, adică al lipsirii de bunăvoie de proprietăţi.  Ca atare, el nu poate deţine averi personale, aşa cum interzice Regulamentul monahal, art.  41: „Nu este îngăduit stareţului şi nici unui monah să posede bunuri personale ca: maşini, case, apartamente, garsoniere, terenuri, s.a.”. Aşadar, nu Biserica e averea Arhiepiscopului, ci Arhiepiscopul e averea Bisericii. 

Înţelegem că activitatea recentă, din pandemie, a Arhiepiscopului Tomisului poate să producă neplăceri unora.  Nu pot fi mulţumiţi toţi.  Dar considerăm că este total deplasat ca unii jurnalişti să apeleze la vechi metode comuniste de arătare cu degetul la gazeta de perete,  pentru a arunca o umbră asupra persoanei sau activităţii IPS Teodosie. Motiv pentru care am făcut aceste precizări. 

Vă mulţumim şi ne rugăm Bunului Dumnezeu să dea tuturor un Post Mare binecuvântat şi liniştit. 

Clerul şi credincioşii Arhiepiscopiei Tomisului“

Conform site-ului Mănăstirii Acoperământul Maicii Domnului, aşezământul monahal „Acoperământul Maicii Domnului” s-a ridicat de către Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în semn de dragoste şi recunoştinţă pentru înaintaşii săi, trăitori în vatra satului Gheorghiţeni. Ctitori ai mănăstirii sunt Elisabeta şi Procopie Petrescu, părinţii înaltului ierarh, răzeşi din neam în neam, ocupaţi cu agonisirea celor necesare pentru întreţinerea unei familii foarte numeroase. Fiu al plaiurilor dornene, Înaltpreasfinţitul Teodosie a dorit ca pe terenul moştenit de la părinţi să ridice un sfânt locaş. Păstorind credincioşii din străvechiul scaun al Tomisului, Înaltpreasfinţitul Teodosie s-a întors la casa părintească şi cu sprijinul celorlalţi fraţi, fosta gospodărie a familiei a devenit nucleul noii ctitorii.

ÎPS Teodosie a venit pe lume la 12 decembrie 1955, în satul Gheorghiţeni din comuna Dorna Arini, judeţul Suceava, unde se află acum complexul monahal şi turistic ridicat de arhiepiscop. Pe numele său de botez Macedon, este ultimul născut dintr-o familie cu 17 copii ai soţilor Procopie şi Elisabeta. Arhiepiscopul n-a negat niciodată că numele său de familie este Porcu (aşa cum îl ştiu localnicii), el preferând să fie cunoscut oficial sub numele de Petrescu.

A urmat şcoala generală la Dorna Arini (1962 - 1970), apoi Seminarul teologic al Mănăstirii Neamţ (1970 - 1975), iar în anii 1976-1980 a studiat la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Cariera sa bisericească a început în 1977, când a intrat ca frate la schitul Crasna din Prahova. În 1982, a ajuns cântăreţ bisericesc în paraclisul Mănăstirii Antim. În 1986, cântăreţul bisericesc devenea asistent universitar la Facultatea de Teologie din Bucureşti, secţia Practică. În 1990, a devenit călugăr, fiind botezat Teodosie. Un an mai târziu devine ieromonah, cu sarcina de a se ocupa de spitalele, azilele şi orfelinatele din Bucureşti.

Ziua de 22 martie 1994 este însemnată cu roşu în calendarul lui Teodosie. În acea zi, Sfântul Sinod îi acordă trei titluri: arhimandrit, arhiereu şi episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Totodată, este ziua în care Teodosie primeşte titulatura de Snagoveanul, ceea ce avea să-i atragă mai târziu porecla de „Şpagoveanu“.

La 21 februarie 2001, în urma votului Consiliului Electoral Bisericesc, Prefericitul Teoctist l-a numit pe Teodosie arhiepiscop al Tomisului, în dauna Preasfinţitului Galaction al Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului. Cu o imagine deja nefavorabilă, Teodosie a ajuns astfel la Constanţa, fiind primit cel puţin cu reţinere chiar de oamenii Bisericii. În 2002 a devenit decan al Facultăţii de Teologie de la Universitatea Ovidius, funcţie pe care o ocupă de atunci.

Citeşte şi:

ÎPS Teodosie, despre bugetul alocat cultelor: „Biserica a cedat averile către stat, pe vremea lui Cuza. Sunt ispitele celor care vor să braveze”

ÎPS Teodosie: „Vaccinul şi masca nu sunt semnul Fiarei, sunt lucruri omeneşti” VIDEO