ANALIZĂ De ce merg româncele la striptease masculin de 8 Martie. „Am avut cazuri de femei care au fost urmărite la local de soţi pe la geamuri“
0Multe restaurante sau cluburi au programe speciale de Ziua Femeii. Nu lipsesc din aceste petreceri show-urile de striptease masculin.
Elena Vasile organizează petreceri de 8 Martie de aproximativ 12 ani. Anul acesta cele trei trupe de băieţi pe care le impresariază au 45 de spectacole de striptease în diferite locuri de pe litoral în doar trei zile: 8-10 martie. Lucrurile sunt similare şi pentru Cluj, unde o singură trupă are 10 spectacole în două seri. Şi reprezentanţii EventsCenter ne-au confirmat că au 3-4 show-uri în aproape toate oraşele mari din ţară.
„Cerinţa este foarte mare. Sunt puţine localuri care organizează 8 Martie şi nu aduc trupe masculine de dans. Femeile sună şi întreabă dacă este program de striptease inclus. Este momentul care condimentează întreaga seară“, spune Elena Vasile. Pentru o seară petrecută aşa cum vor ele, femeile scot din buzunar între 100 şi 150 de lei în funcţie de meniu şi de spectacolul oferit de organizator.
„Se simt bine când sunt singure, neînsoţite, sunt unele care participă efectiv la show-ul băieţilor. Nu vă închipuiţi că este ceva vulgar. Este o chestie de divertisment. Dacă ştii să o priveşti este ca un fel de animaţie. Nimeni nu este obligat să-i atingă. Nu este nimic sexual. Fiecare local stabileşte cât de mult se dezbracă băieţii, iar peste 50% cer să se dezbrace complet. Părţile intime rămân acoperite“, declară Elena.
Cu soţii pe urmele lor
De-a lungul anilor, Elena Vasile a întâlnit şi cazuri de bărbaţi care-şi urmăreau soţiile din cauza geloziei: „Am avut localuri unde femeile au fost urmărite de soţi care stăteau la geamuri să vadă dacă ele participă la momentul băieţilor sau nu. Mulţi nu înţeleg că este un moment de divertisment“. În multe cazuri, Elena a întâlnit doamne care într-un an nu au avut ocazia de a ieşi în oraş, la o cină sau la o petrecere. „Unele dintre ele, în afară de a merge la o nuntă sau la un botez, nu participă la nici un eveniment. Iar aici îşi dau frâu liber şi fac ce vor ele. Se simt bine. Am văzut grupuri de femei cu statut social peste medie care s-au distrat foarte bine“.
Liviu (foto dreapta) are 28 de ani şi dansează de 9 ani într-o trupă de striptease. El spune că acest gen de spectacole se înmulţesc în ultima vreme, că femeile au prins curaj şi ştiu să se simtă bine măcar pentru o seară. „Femeile se distrează când sunt doar ele. Se simt judecate pentru că lumea spune «Uite-o pe aia, ce disperată e». Femeile sunt mai judecate decât bărbaţii. Dacă un bărbat se duce la un număr de striptease şi se distrează este felicitat, dacă o femeie se distrează este judecată. Asta este societatea noastră“, explică Liviu.
Participarea doamnelor şi domnişoarelor la astfel de evenimente poate să trezească diferite reacţii ale conservatorilor. Sociologul Gelu Duminică spune că ceea ce le determină pe femei să ia parte la aceste petreceri „este acelaşi imbold pe care-l au şi bărbaţii înainte de căsătorie de a petrece cu stripteuze, petrecerea burlacilor. Se numeşte apartenenţă la grup. Este vorba de bagatelizarea sexualităţii, care s-a întâmplat după 1990, este vorba de teoria învăţării sociale: aşa am văzut la alţii, aşa se obişnuieşte. Este dorinţa de a-ţi arăta independenţa inclusiv prin sexualizarea celuilalt, în cazul de faţă a bărbatului. Bărbaţii fac asta de mii de ani. Nu ar trebui să tratăm anormal ceea ce nu este anormal“.
De asemenea, Gelu Duminică (foto dreapta) spune că bărbăţii nu ar trebui să reacţioneze într-un anumit fel în cazurile acestea. „Bărbatul are trebui să-şi respecte partenera în fiecare zi. Înainte de a-i oferi o floare ar trebui să-i acorde mai mult respect. Trăim într-o ţară în care rolul femeii, statutul acesteia, este confundat cu zicala aia din popor «femeia nebătută este precum calul nestrunit». Avem foarte multe de învăţat în ceea ce priveşte libertăţile şi exagerările care fac parte din dorinţa de a atrage atenţia asupra unei probleme. Unele femei, ca şi unii bărbaţi, îşi exprimă sexualitatea sau independenţa, libertatea, drepturile inclusiv prin aşa ceva“.
Sociologul atrage atenţia că, din această perspectivă, a relaţiei dintre bărbat şi femeie, societatea noastră se situează încă în secolul XIX. „Din păcate, zi de zi avem de a face cu acţiuni de violenţă domestică, din păcate meseriile în care sunt prezente mai multe femei sunt mai prost plătite, din păcate violenţa de orice fel împotriva femeii este mai degrabă tolerată şi acceptată, decât combătută. Mai avem mult până să ajungem să considerăm partenerul de lângă noi ca pe egalul nostru“.
„Oamenii au senzaţia că femeilor le este mai bine decât le este în realitate “
Ideea că unele femei au o singură zi pe an în care se bucură de libertate este de o tristeţe fără cuvinte, afirmă Oana Băluţă, conferenţiar universitar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (Universitatea din Bucureşti): „Mi se pare foarte trist şi în acelaşi timp are şi o notă de ilaritate. De 8 Martie ce fac bărbaţii? Bărbaţii se gândesc că, dacă cumpără un cadou sau un buchet de flori, şi-au îndeplinit obligaţiile care să ţină de respect. Pe de altă parte, femeile îmbrăţişează ziua de 8 Martie ca fiind o zi în care ele să se bucure de libertate. Paradoxal, ziua de 8 Martie este o zi în care femeile comemorează şi libertatea şi drepturile. Sub ce formă, depinde de ele“.
Dacă în plan legal, constituţional, femeile sunt egale cu bărbaţii, Oana Băluţă (foto dreapta) atrage atenţia asupra modului diferit în care femeile au acces efectiv la aceleaşi tipuri de oportunităţi care le sunt oferite şi bărbaţilor. „Există un clasament european al egalităţii de gen. În acest index, România este pe ultimul loc. Clasamentul acesta măsoară participarea femeilor în educaţie, distribuţia sarcinilor domestice şi altele. Cauzele ţin de un trecut, de felul în care femeile sunt educate în raport cu propriile drepturi, felul în care sunt educaţi bărbaţii în raport cu nişte modele de masculinitate. Sunt cauze ce ţin de accesul pe piaţa muncii şi de poziţiile de putere la care au acces femeile şi bărbaţii“, spune Oana Băluţă.
Pentru a găsi soluţii are trebui să ne întoarcem la educaţie, dar nu educaţia care ţine de şcoală, ci campanii de informare, modele sociale şi mesaje pozitive transmise de persoane publice care activează în diferite domenii. „Dacă noi ne uităm în jur, oamenii au senzaţia că femeilor le este mai bine decât le este în realitate. Dacă merg pe stradă liniştite, aranjate şi frumos machiate, să ştiţi că nu ştii povestea din spate, de acasă, de la locul de muncă. Pentru că vedem nişte femei în poziţii de putere asta nu înseamnă că la modul general femeilor din România le este bine“, concluzionează conferenţiarul universitar.
Pe aceeaşi temă:
8 Martie în Ploieşti: saxofon, striptease şi open bar pentru femei
Se încarcă comentariile...
