VIDEO „This is Cluj!“, un film devenit viral, promovează cel mai coerent proiect de ţară: Declaraţia de la Cluj
0
„Aici sau peste hotare suntem cu toţii cetăţeni ai României”, aşa începe filmuleţul care a devenit viral peste noapte, intitulat „This is Cluj”. Este vorba despre fraza cu care a fost încheiată „Declaraţia de la Cluj”, un program în şapte puncte citit vineri seara în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, care reprezintă cel mai coerent proiect de ţară de la Revoluţie încoace.
Peste 10.000 de persoane au participat, aseară, la mitingul organizat la Cluj-Napoca pentru a milita pentru respectarea unui drept fundamental: acela de a vota. Revendicările oamenilor nu s-au limitat la problema votului în diasporă, ci a fost citit şi aprobat de mulţime un adevărat proiect de ţară, intitulat „Declaraţia de la Cluj”, care conţine prevederi privind drepturile cetăţeneşti, reforma politică, justiţie, educaţie, sănătate, resurse naturale şi viaţa socială.
Manifestaţia a celor peste 10.000 de persoane care au ieşit în stradă în capitala Ardealului a fost concetrată într-un filmuleţ de câteva minute, This is Cluj, care aduce în atenţie "Declaraţia de la Cluj". Filmuleţul a fost accesat de 55.000 de persoane în câteva ore şi a devenit viral.
Zeci de persoane au comentat filmuleţul. "SUPERLATIV. Clujul dă dovadă ca are suflet mare, că are stil, când vizionezi aşa ceva realizezi că ţara asta sugrumată de politicieni corupţi şi mincinoşi mai are totuşi speranţă, speranţa suntem noi cei care avem simţ civic , speranţa sunt tinerii care în sfârşit se pare ca s-au trezit din letargie. FELICITARI tuturor celor care au "mişcat" spiritul civic acolo la Cluj , celor care au tras un semnal de alarmă politicienilor corupţi că minciuna şi demagogia nu mai sunt acceptate. Cel putin nu aici în Ardeal", comentează Florin Bobe pe Facebook.
Declaraţia de la Cluj
Vineri, seara, în jurul orei 19.00, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca a fost citită o proclamaţie cu 7 puncte. La fiecare punct, mulţimea adunată în Piaţa Unirii a strigat ca o singură voce: „Aprobat!”.
1. Drepturi cetăţeneşti: respectarea fără rezerve şi consolidarea dreptului la liberă exprimare, la protest şi la vot, inclusiv la votul prin corespondenţă pentru diaspora.
2. Reformă politică: reformarea clasei politice prin reducerea numărului de parlamentari . Înleznirea procedurii de înfiinţare de noi partide politice şi facilitarea legiferării prin iniţiativă cetăţenească. Limitarea numirilor politice în instituţii la nivelul secretarilor de stat.
3. Justiţie: respectarea separării puterilor în stat prin excluderea imixtiunii politice în activitatea judiciară. Respinderea imediată a proiectelor de Lege privind graţierea şi amnistia. Renunţarea la orice iniţiaitve legislative în acest sens. Limitarea imunităţii parlamentarilor exclusiv la declaraţiile politice. Eliminarea discriminării între aceştia şi restul cetăţenilor înclusiv în ceea ce priveşte reţinerea, arestul şi percheziţiile. Eliminarea articolului 72 alin 2 din Constituţie (referitor la imunitatea parlamentarilor-nr). Alegerea prin vot direct a avocatului poporului.
Alocarea a 6% din PIB pentru Sănătate
4. Respectarea dreptului cetăţeanului la sănătate şi finanţarea eficientă a sistemului sanitar. Alocarea a 6% PIB pentru ministerul sănătăţii şi separarea bugetului casei naţionale de asigurări de sănătate de bugetul consolidat. Asigurarea în mod real şi continuu a accesului la medicamente inclusiv compensate. Stoparea exodului cadrelor medicale prin asigurarea salarizării la nivelul pregătirii şi responsabilităţii.
5. Educaţie şi cercetare: recunoaşetera importanţei acestor domenii şi stimularea lor prin alocarea imediată şi efectivă a 6% din PIB pentru Educaţie. Alocarea a 1% din PIB pentru Cercetare. Remunerarea cadrelor didactice şi a cercetătorilor la un nivel corespunzător cu importanţa lor în societate.
6. Mediu şi resurse naturale – recunoaşterea problemelor de mediu ca fiind de domeniul siguranţei naţionale. Garantarea accesului tuturor cetăţenilor la resurse vitale fundamentale de apă, aer curat, surse de hrană. Interzicerea completă a procedeului de cianuarare în minerit, a fracturării hidraulice în industria gazelor de şist şi a organismelor modificate genetic. Oprirea imediată a defirşărilor ilegale şi declanşarea reîmpăduririrlor la scară naţională.
7. Viaţa socială şi comunitară – încetarea imediată şi completă a oricărui discur spearatist, a discriminării şi instigării la ură pe criterii entice, rasiale, de clasă, satut social, orientare religioasă sau politică.
Proclamaţia s-a înciat astfel: „Aici sau peste hotare suntem cu toţii cetăţeni ai României şi acest proiect de ţară este al nostru.Rămânem solidari şi atenţi la comportamentul clasei politice şi al decidenţilor. La 25 de ani de la Revoluţia Română, reafirmăm valorile acesteia şi avertizăm că nu mai tolerăm nicio trădare a intereselor noastre legitime.”
"Declaraţia a fost şi o reacţie la adresa afirmaţiilor conform cărora primul protest de la Cluj ar fi fost unul partinic. Mesajele au venit atât din Cluj, dar şi de la numeroşi prieteni din diaspora. Au fost două puncte comune în aceste mesaje: mobilizarea pentru a participa la vot şi atenţionarea clasei politice că indiferent cine va câştiga alegerile, societatea civilă nu va mai putea fi ignorată",
Unul dintre organizatori
Cum s-a „născut” Declaraţia de la Cluj
Declaraţia fost citită de Ion Pop Curşeu, cadru didactic de la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. „Declaraţia s-a născut în urma a zeci de solicitări primite după primul miting, de săptămâna trecută, adresate celor care au participat şi la protestele de anul trecut, cu Roşia Montană, în care se cerea evidenţierea caracterului civic al manifestaţiei, de solidaritate cu diaspora şi de apărare a drepturilor civice. A fost şi o reacţie la adresa afirmaţiilor conform cărora primul protest de la Cluj ar fi fost unul partinic. Mesajele au venit atât din Cluj, dar şi de la numeroşi prieteni din diaspora. Au fost două puncte comune în aceste mesaje: mobilizarea pentru a participa la vot şi atenţionarea clasei politice că indiferent cine va câştiga alegerile, societatea civilă nu va mai putea fi ignorată. A fost un prim draft asupra căruia s-a discutat aproape toată săptămâna, atât în cadrul unor întâlniri, cât şi în online, la care au participat sau au fost consultate alte zeci de persoane. Practic, s-a încercat sintetizarea tuturor solicitărilor societăţii civile din ultimii ani – de la cele legate de reformarea clasei politice, la cele anti-corupţie, protecţia mediului şi dreptul la o viaţă sănătoasă, consultarea şi implicarea societăţii civile în luarea deciziilor politice, solidaritate. Forma finală a fost terminată către dimineaţa de vineri, pentru a putea fi şi multiplicată”, a declarat pentru „Adevărul” unul dintre organizatori.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
