Viața de nomazi digitali în Spania: „Bugetul e comparabil cu cel din România”
0După un an de viață de nomazi digitali în Spania, clujenii Corina și Andrei au decis să prelungească aventura. Pe lângă amintirile de neuitat și bugetul similar cu cel de acasă, un plus important este că cei doi au reușit chiar să-și dezvolte afacerile.
Nomazii digitali au devenit, de câțiva ani, un fenomen pe piața internațională a muncii, astfel că nu mai poate fi ignorat nici chiar de autoritățile din România. Începând cu acest an, nomazii digitali, adică străinii care vor să lucreze prin intermediul internetului din țara noastră pentru companii din afara României, pot cere viză de lungă ședere.
În același timp, și românii au prins gustul acestui mod de muncă și viață. Este și cazul a doi nomazi digitali din Cluj, care de mai bine de un an locuiesc în Spania.
Corina Brânduşan (37 de ani) este om de comunicare şi PR, care a lucrat timp de zece ani în jurnalism, iar Andrei Ţigănaş (37 de ani) este trainer de dicţie. În ianuarie 2022, cei doi s-au mutat împreună cu fetița lor, Maria (4 ani), în Spania, unde au planificat să rămână pentru un an. Lucrurile au mers atât de bine încât cei doi au decis să continue aventura. „Nu știm nici noi exact cât, dar sigur stăm până în iunie 2023”, ne-a mărturisit Corina.
„2022 a fost un an spectaculos”, spune Corina, și nu doar pentru faptul că au locuit aproape 10 luni în orașe aflate la mare, văzând zilnic marea, valurile, plaja, uneori chiar și din casă. S-au întâmplat lucruri bune și în ceea ce privește firma de PR pe care o deține: a crescut cifra de afaceri, a preluat mai multe proiecte noi, a început primele colaborări 100% internaționale, și-a crescut numărul de colaboratori de la 2 la 12.
„Am avut mai multă liniște și un climat care ne-a ajutat să ne concentrăm”
Întrebată dacă această creștere s-ar fi întâmplat, oricum, și în România, clujeanca a răspuns: „Nu știu ce să spun, nu știu dacă această creștere ar fi existat și în România sau nu. Cert e că la nivel de profunzime am reușit să ducem proiecte și activități mai complexe pentru că am avut mai multă liniște și un climat care ne-a ajutat să ne concentrăm pe ceea ce e relevant. Atât eu, cât și Andrei am realizat activități (personale și profesionale) pe care în România nu le-am fi dus la capăt”.
Corina ne dezvăluie și alte două ingrediente ale acestei evoluții pozitive: eficientizarea și prioritizarea. „Am început să fiu tot mai interesată de eficientizarea muncii mele în momentul în care, în Spania fiind, fiica noastră Maria nu mergea încă la grădiniță, iar timpul meu de lucru era de 5-6 ore pe zi, uneori chiar mai puțin. În aceste condiții, ne-am făcut, eu și Andrei, un program care să ne permită să fim prezenți unul dintre noi cu ea cât timp celălalt lucra”, povestește ea.
Vitală a fost pentru amândoi delegarea sarcinilor: relații clienți, graphic design, copywriting în unele cazuri, diverse sarcini tehnice, automatizarea unor procese.
Cuvintele magice: eficientizare și prioritizare
„Un obicei pe care ni l-am introdus înainte de plecarea în Spania, dar care aici a ajutat enorm a fost să îmi încep mereu ziua cu cea mai valoroasă activitate. Deseori, mi-o începeam cu răspunderea la emailuri, task-uri mici de rutină, trimiterea facturilor sau programarea unor activități”, explică antereprenoarea digitală.
În ultimul an, și-a conturat foarte clar în minte și în documentul zilnic de lucru care e activitatea cea mai valoroasă/importantă a zilei și a săptămânii și care sunt activitățile mai puțin valoroase pe care le poate delega sau lăsa pe mai târziu.
„În plus, încerc pe cât posibil să comunic pe email cu clienții, din motive de eficiență și de time management”, detaliază ea.
Dimineața este rezervată pentru munca de creație, de pregătire a planurilor de comunicare sau a documentelor strategice pentru clienți. Încearcă să nu facă multitasking și să nu își întrerupă activitatea principală doar pentru că sună telefonul sau a primit un email.
Buget de nomad digital în Spania
„Bugetul e comparabil cu cel pe care îl alocam în România pentru traiul zilnic”, spune Corina, dar crede că nu e o comparație corectă. „Noi, în România, am locuit în Cluj – oraș mare, în plină dezvoltare. În Spania, nefiind legați de o localitate sau de un loc de muncă fix, am ales orașe mici sau chiar sate. Din acest motiv, costurile cu cazarea în Spania sunt mai mici decât în orașe mari”, spune ea.
„În Spania sunt orașe foarte scumpe, scumpe și accesibile”, spune Corina, iar ei au căutat locurile accesibile și, având în vedere că au început căutarea în extrasezon au găsit multe opțiuni. Astfel, ei au locuit 2-3 luni în Vinaros, Oropesa del Mar, Otos și Carboneras.
Ce le-a plăcut în Spania cel mai mult
„Nouă ne place mult relaxarea și spiritul ludic al spaniolilor. Sunt, în general, bine dispuși, veseli și dornici să stea de vorbă, să ajute, să se distreze, indiferent de vârstă și de starea de sănătate. Asta mi se pare fenomenal, să te duci la petreceri chiar dacă ai 90 de ani și ești cu un cadru sau în cărucior rulant. Și să nu te grăbești mereu” mărturisește Corina.
Din România, cel mai mult le-au lipsit oamenii: „Doar oamenii dragi ne-au lipsit și ne lipsesc. Unii ne-au vizitat, alții ne promit că o vor face, iar pe alții vrem să-i convingem să vină măcar câteva săptămâni pe an”.
Sfaturi pentru nomazii digitali în devenire
Am rugat-o pe Corina să dea câteva sfaturi celor care doresc să urmeze acest mod de a munci și de a trăi:
„1. Experimentează, dar nu pune presiune. Dacă ți-a făcut cu ochiul ideea, înseamnă că vrei. Du mai departe gândul și încearcă 2-3 săptămâni sau o lună. Dar lasă mereu loc de întoarcere, în caz că nu vă place. Noi nu știam cât vom sta, câteva luni, un an sau mai mult. Am tot prelungit șederea (nici acum nu știm până când)
2. Ia decizia în echipă/familie. Pentru noi a fost foarte important că toți ne-am dorit. I-am cerut și Mariei părerea înainte, deși nu știa tare bine ce va urma. Ea fiind foarte curioasă și extrem de receptivă la nou, a acceptat pe loc. Ar fi fost greu dacă eu sau Andrei nu ne-am fi dorit, iar partenerul ar fi insistat. Pentru că roz nu va fi mereu.
3. Învață limba. Dacă alegi orașe mai mici cum am făcut noi, e de mare ajutor să vorbești spaniola, măcar nivel de bază.”
În ceea ce privește experiența pentru fetița lor de 4 ani, Corina spune: „Maria s-a adaptat extraordinar de bine și de ușor. Îi place foarte tare aici, iar prieteni și-a făcut peste tot extrem de repede. Acum merge și la grădiniță (din septembrie) și e tare încântată. La plecarea din Otos și din Oropesa del Mar a fost mai greu chiar în ziua plecării pentru că avea câțiva prieteni, dar am rămas în legătură cu ei și sperăm să ne revedem chiar dacă nu mai locuim acolo. Despărțirile și pentru noi, adulții, au fost grele.”