Un medic suedez cu origini române laudă campania de vaccinare din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Laura Ghibu e medic şi ţine un curs prin care îi învaţă pe medicii suedezi cum să prevină infecţiile nosocomiale din spitale. FOTO Arhivă personală
Laura Ghibu e medic şi ţine un curs prin care îi învaţă pe medicii suedezi cum să prevină infecţiile nosocomiale din spitale. FOTO Arhivă personală

Laura Ghibu-Ventimiglia, medic român stabilit de mai mulţi ani în Suedia, consideră că România şi-a făcut de această dată temele mai bine decât multe dintre ţările europene cu pretenţii, inclusiv Suedia.

Laura Ghibu-Ventimiglia este plecată din România încă din 1990, dar a fost în permanenţă la curent cu strategia adoptată de autorităţile române în lupta cu pandemia şi nu a ezitat niciodată să laude sau, din contră, să critice anumite măsuri. 

În ce priveşte campania de vaccinare, ea a remarcat faptul că, deşi aflată sub asaltul valului 3, România a reuşit până acum, cu bune şi cu rele, una dintre cele mai prolifice campanii de vaccinare dintre ţările europene. 

Românca a făcut o comparaţie între campaniile de vaccinare din România şi Suedia, prilej cu care a subliniat punctele forte şi minusurile din România şi a explicat unde există încă probleme de rezolvat.

România, cu plusuri şi minusuri

„Punctul forte al campaniei din Romania a fost elaborarea strategiei şi a modalităţii de programare. Privind din afară şi comparând cu realitatea în care trăiesc eu, apreciez faptul că există o platformă electronică de programare pentru vaccinare, posibilitatea programării la telefon, prin medicul de familie şi prin angajator.

Am întrebat şi eu de ce noi, în Suedia, nu avem o platformă de programare online, iar coordonatorul campaniei de vaccinare mi-a răspuns: «E mai dificil de realizat decât am crezut şi nu suntem încă gata». Asta mă face şi mai mult să apreciez efortul specialiştilor români. Comunicarea a devenit din ce în ce mai bună şi mai eficientă şi sunt sigură că informaţia despre vaccinurile anti-COVID a ajuns la orice român care doreşte să se vaccineze”, explică medicul.

Însă cel mai mult a impresionat-o modul în care experţii din cadrul Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) au gestionat situaţia apărută după problemele cu un lot de vaccinuri de la AstraZeneca.

„Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost profesionalismul cu care specialiştii din cadrul CNCAV au abordat situaţia creată în jurul vaccinului AstraZeneca. Atunci când marea majoritate a ţărilor din UE au acţionat emoţional, specialiştii români au avut curajul să ia decizii bazate pe date ştiinţifice, şi nu pe frică si emoţie.

Concluziile lor s-au dovedit a fi corecte şi susţinute de către Agenţia Europeană a Medicamentului. Pentru mine, ca medic, decizia de continuare a vaccinării a fost un moment de neuitat. A fost o demonstraţie cât se poate de clară că în România avem specialişti foarte bine pregătiţi. Trebuie să vă mărturisesc că am fost extrem de mândră de colegii mei români de la CNCAV”, susţine românca.

Deşi dă o notă mare campaniei din România, medicul din Suedia a remarcat şi o problemă pe care Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea anti-COVID nu a rezolvat-o aşa cum ar fi trebuit.

„Unde trebuie să se lucreze la campania de vaccinare din România? La prioritizarea vaccinării persoanelor vulnerabile. Doar aşa se poate micşora presiunea de pe sistemul sanitar”, a punctat Ghibu. 

Cum e la suedezi

În Suedia, la fel ca în România au existat şi mai există încă probleme cauzate în special de numărul redus de vaccinuri. Inclusiv autorităţile suedeze au admis că lucrurile nu decurg chiar aşa cum se aşteptau. 

„Campania de vaccinare e organizată după alte criterii decât avem în România, iar din punctul de vedere al coordonatorilor campaniei în Suedia, merge un pic mai greu decât au plănuit. Motivul întârzierilor e lipsa vaccinurilor şi faptul că fiecare regiune – 21 la număr- interpretează recomandările Agenţiei Naţionale pentru Sănătatea Publică în modul ei.

De exemplu, în unele regiuni au fost vaccinate doar persoanele în vârstă, în altele au fost vaccinaţi şi cei care se îngrijesc pe vârstnici, iar în alte regiuni au fost vaccinate cadre medicale. În alte regiuni s-a vaccinat greşit pe criterii de oportunitate şi oportunism. Nu este deci o situaţie unitară”, spune Laura Ghibu-Ventimiglia. Totodată, medicul român menţionează că autorităţile suedeze sunt mai puţin transparente în unele regiuni în privinţa unor date publice.

Până in 23 martie, un număr de 971.736 suedezi au primit o doza de vaccin, iar 414.239 au primit şi rapel. „Din păcate, vaccinarea cu Astra Zeneca nu a reînceput, iar vaccinarea cadrelor medicale este întreruptă total. Se vaccinează, în prezent, doar persoanele mai în vârstă de 80 de ani. Cu alte cuvinte, 11,9% din populaţia Suediei a primit o doză, iar 5,1% a fost deja vaccinată cu două doze”, a mai afirmat medicul.

Atunci când majoritatea ţărilor din UE au acţionat emoţional, specialiştii români au avut curajul să ia decizii bazate pe date ştiinţifice, şi nu pe frică si emoţie. Concluziile lor s-au dovedit a fi corecte şi susţinute de către Agenţia Europeană a Medicamentului   Laura Ghibu-Ventimiglia, medic

 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Medic român din New York: „N-am avut niciun caz sever de COVID-19 la persoanele vaccinate”

Imunolog român de la Oxford: „Actualele vaccinuri sunt 100% eficiente în a preveni cazurile severe“. Ce spune despre serul AstraZeneca

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite