Străinii care fac lobby României și demontează prejudecățile despre români. „Credeam că sunt țigani și vorbesc un fel de rusă” VIDEO
0Doi tineri, un german și un britanic, ambii studenți la Medicină, în România, au decis să pună umărul la demontarea unor prejudecăți care încă persistă în Occident față de români.
Un german și un britanic stabiliți în București vor să schimbe imaginea României și a românilor, iar pentru asta au realizat un clip pe You Tube în care vorbesc despre concepțiile greșite ale occidentailor față de această țară.
Neamțul David Christian Nies și-a dat mâna cu britanicul de origine nigeriană Josue Simo Ghuksi, iar cei doi vorbesc deschis despre prejudecățile vesticilor care încă îi afectează pe români. Scopul lor e să demonteze aceste prejudecăți, pe care le consideră nedrepte, iar în același timp să le ofere consultanță străinilor care vor să vină și să studieze în România.
„Cred că ar fi grozav să începem acest podcast spunând ceea ce am crezut noi despre România înainte să venim aici”, a început Nies, iar prietenul său a adoptat imediat ideea.
„O să fiu sincer, înainte să vin aici nu prea m-am gândit mult la locul asta. Nici măcar nu plănuiam să vin în România, ci în țară vecină, în Bulgaria, dar când m-am hotărât să vin aici, m-am gândit în primul rând la infrastructura de aici, care nu avea să fie la fel de bună că în Marea Britanie. Îmi imaginam că drumurile sunt pline de gropi, că arată cam ca la 1500 sau ceva de genul. Desigur că sunt drumuri proaste pe la țară, poate prin preajma fermelor agricole. Am crezut că transportul, atât în ceea ce privește drumurile, infrastructură rutieră, mașinile, trenurile nu vor fi pe atât de bune pe cât mi-aș fi dorit, mai ales că eu am călătorit prin locuri precum Franța…”, a spus Ghuksi.
A continuat apoi, stimulat de colegul său și a mărturisit că se aștepta să vadă doar căruțe în afara Bucureștiului.
„Îmi imaginam ceva ca într-un oraș vechi din Italia, îmi imaginam că străzile sunt pietruite cu piatră cubică, mă gândeam că dacă ieși din capitală vei da peste căruțe trase de cai. Am întâlnit, dar nu așa multe. Apoi, m-am gândit că limba va fi sălbatică, un fel de rusă, ceva de genul asta. În plus, m-am gândit și că va fi puțin cam periculos”, a spus el.
Nici amicul său nu avea însă o imagine mai bună, înainte de a veni în România.
„Mi-am imaginat România mult mai gri, fiind o țară din Estul Europei. E un vibe pe care îl are Bucureștiul, dar evident că nu toată România. Apoi, a fost povestea asta cu limba. Nu știam nimic și mă gândeam că e ceva de genul limbii ruse, cred că toată lumea crede asta la început. Despre oameni, să fiu sincer, am crezut inițial că toți trebuie să fie țigani și cred că mi-am imaginat asta și pentru că nu prea am avut contact cu români în Germania. Sunt mulți români în Germania și sunt nemți care au întâlnit români sau care au fost în România. Însă pentru mine nu era clar și, în plus, pentru că am venit foarte rapid în România, nu am avut timp să mă gândesc. De fapt, îmi amintesc că am avut un coleg de școală român, era foarte bun, am și fost la ei acasă de câteva ori. Erau la fel ca noi, aveau mâncare bună”, a rememorat el.
Adevăr și eroare
Apoi, a sugerat ca discuția să pronească de la originea românilor și cine sunt ei. Replica britanicului nu a întârziat. Printre spusele sale s-a strecurat însă și eroare, anume că România ar fi fost întemeiată în 1912.
„Da, bună întrebare. Pentru că sunt mulți români, de fapt romi, țigani, care au ajuns în diferite țări precum Germania, Marea Britanie, Franța, Spania și multă lume ajunge să se gândească că acești romi sunt, de fapt, români. Iar asta nu este adevărat. Când a fost întemeiată România, în 1912? Deci a fost fondată în 1912, este o colecție de locuri, de teritorii diferite care au fost puse laolaltă, unul dintre ele fiind Transilvania. Da, este un loc adevărat, nu este un fel de spațiu misterios! Valahia a fost un alt teritoriu și Moldova, toate trei au fost reunite și s-a ajuns la ceea ce este România acum”, e expunerea făcută de Ghuksi.
Discuția a continuat, cu germanul punând întrebări. Următoare întrebare, „care e pentru tine românul tipic, cum l-ai descrie?” a primit imediat răspuns.
„„Etnicii români sunt albi, europeni”
„Etnicii români sunt albi, europeni. Au ochi, în general, căprui deschis”, a spus Ghuksi, iar colegul său l-a completat: „Îmi amintește de mama colegului român care avea niște ochi superbi, maro deschis.”
Apoi, germanul a vorbit despre minoritatea romă din România. „Am aflat că romii au venit în zona pe la 1300, din nord-vestul Indiei. Știu apoi că Ceaușescu a adus mulți romi să lucreze în fabrici, practic au fost că sclavii să zicem așa”, a spus el.
Germanul a intervenit imediat în discuție. A vorbit din nou despre romii din România și a afirmat că aceștia sunt mai numeroși în țări ca Ungaria sau Bulgaria.
„Străinii își imaginează că sunt mulți țigani în România, dar ei sunt doar undeva la 3 la sută din populație. În Ungaria sau în Bulgaria reprezintă 10 la sută din populație. Sunt mai mulți decât grecii sau turcii, care reprezintă 5-6 la sută. Deci nu sunt așa de mulți țigani precum își imaginează lumea. Mulți sunt aici de secole, și-au pierdut din limba maternă, vorbesc română, uneori le este greu să se integreze, se confruntă cu rasismul în țara lor, lucru care sincer nu îmi place. Mi s-a spus că românii nu sunt împotriva negrilor, ci împotriva țiganilor. Iar asta mi se pare puțin sălbatic”, a mărturisit el.
Christian Nies a încercat să vină cu o explicație pentru pretinsa ostilitate a românilor față de romi: „Cred că problema este că ei își construiesc o societate paralelă, ceea ce nu e un lucru bun. Când vii dintr-o altă țară, dintr-o altă cultură, e greu până te adaptezi. Abia la a treia generație se poate vorbi de adaptare. Pe de altă parte, felul denigrator în care au fost tratați, ca oameni de mâna a doua, ca oameni cu care nu vrem să avem de a face, este dificil pentru ei.”
Ce soluție văd ei pentru romi
Singura soluție ar fi, în opinia lui Simo Ghuksi, ca romii să fie educați. Astfel, spune el, s-ar rezolva problema, iar romii ar fi integrați și nu ar mai constitui o problemă pentru societate: „Cred că principalul mod prin care poate fi rezolvată această situație este prin educație. Mai exact, prin educarea țiganilor. Cu cât mai mulți dintre ei vor fi școliți, nimeni nu îi va mai respinge, ci îi va trata că pe oameni educați, inclusiv atunci când aplică pentru un job, indiferent din ce mediu provin. Cu cât mai mulți vor urma o școală, cu atât mai mulți vor reuși să își facă propriile afaceri sau să obțină locuri de muncă, să se integreze în societate în loc să fie marginalizați, vor fi mai bine priviți.”
„Ce atribute i-ai oferi unu român tipic acum, că locuieșți aici?”, l-a întrebat din nou prietenul german. Iar britanicul nu a stat prea mult pe gânduri. „În primul rând, aș spune despre români că sunt foarte muncitori. Și vezi asta în viața de zi cu zi, vezi cât de mult muncesc fără să se plângă.”
L-a întrerupt însă neamțul, care spune că are altă percepție. În opinia sa, deși România este o țară săracă, are un șomaj mai redus decât alte țări din Uniunea Europeană.
„Eu văd puțin diferit. Le place să se plângă, dar într-adevăr, nu de cât de mult muncesc. Despre orice, dar mai puțin despre muncă. Fără nicio excepție, românii muncesc foarte mult și am adus și o statistică în sensul asta. Astfel, într-o statistică a șomajului, în comparație cu alte țări din Europa, România se află undeva la mijloc. Cred că e o statistică grozavă pentru România, care știm cât este de săracă. Pui totul în comparație și ai crede că, în mod normal, cu cât țările sunt mai bogate, cu atât ar trebui să aibă mai puțini șomeri, pentru că duc o viață atât de bună, au apartamente drăguțe, mașini frumoase. În Germania, de exemplu, șomajul este de 3,1 la sută, în Polonia este de 2,8 la sută. România are un șomaj de 5,7 la sută și cel mai rău stă Grecia, cu 13 la sută, iar Spania are 12 la sută șomeri, dintre cei care ar putea să lucreze, evident. Cred că asta reflectă cât de mult sunt dispuși oamenii să muncească”, a punctat Christian Nies.
A fost rândul britanicului să-l completeze. „Cel mai probabil se întâmplă asta și din cauza că oamenii trebuie să muncească din greu că să poată supraviețui. România are al treilea cel mai mic salariu minim, undeva la 515 euro”, a subliniat el. „Trebuie să îl punem și în comparație cu cheltuielile de aici”, a intervenit colegul său.
Și în Marea Britanie sunt cei mai muncitori
Britanicul a continuat lăudând hărnicia românilor, despre care spune că este recunoscută în Marea Britanie. „Și în Marea Britanie se știe că în general cei mai muncitori oameni sunt polonezii și românii. Sunt înnebuniți, dependenți de muncă, fac orice muncă pe care britanicii nu vor să o facă.”
A fost din nou completat de prietenul său german. „Și sunt foarte de încredere tocmai pentru că le place foarte mult să muncească, sunt efectiv fericiți să facă asta. Știu de unde vin și faptul că dacă nu ai multe, trebuie să faci ceva, nu să stai cu mâinile încrucișate.
Mai cred că legat de români ar mai trebui menționată și religia lor. Majoritatea sunt ortodocși, iar România este cea mai religioasă țară din Europa. Există statistici, le-am citit înainte să vin aici. Este un lucru care m-a interesat în mod direct, astfel că le-am citit. De asemenea, cred despre români că sunt amuzanți, sunt foarte deschiși și te poți apropia foarte ușor de ei, sunt drăguți cu tine, le place să petreacă”, a spus el.
Britanicul a făcut o altă observație privind viața românilor. „Sunt foarte mult orientați către familie”, la care colegul său a adăugat: „Da, însă nu au foarte mulți copii, asta am realizat când am venit aici. Sunt multe familii care au doar un singur copil. Mereu doi părinți și doi bunici în parc. Așa că, români, faceți mai mulți copii!”, a spus el, susținut și de Ghuski.
Românii nu sunt hoți
Germanul a amintit un alt clișeu despre români, o prejudecată despre care de asemenea spune că e total falsă. „O concepție total greșită cred că este faptul că românii fură, că sunt hoți, că România este o țară de hoți.”
Și amicul său a insistat pe această idee și a povestit o întâmplare care, spune el, ilustrează corectitudinea românilor.
„Sunt considerați infractori în general. Oameni buni, va înșelați grav! Mi s-a furat telefonul la un moment dat, dar nu în România, nu, ci în Marea Britanie. Aveam 14 ani. mă întorceam de la cursurile de after-school. Eram împreună cu prietenul meu alb Kian, eram cu skateboardurile, era în jur de ora 19, dar era iarnă, eram în uniformele de școală, eram în mijlocul drumului, pornisem muzica și dansam pe ea. Am văzut un tip îmbrăcat într-un trening negru, era pe o bicicletă”, a început el, după care a povestit cum a fost jefuit de britanici, în Anglia. „Asta nu s-ar întâmplă niciodată aici, în România. Sunt absolut sigur!”, a subliniat el.
„Te-ai simțit vreodată amenințat, ai fost într-o situație dificilă?”, l-a întrebat colegul său.
„Am avut parte de un incident, a fost puțin neplăcut. Erau niște oameni beți, dar nu m-am simțit efectiv în pericol. Dar doar o dată am auzit de o persoană, un străin, care a avut o altercație aici în România”, a răspuns britanicul, iar prietenul său i-a dat dreptate.
Rata criminalității, mai redusă decât în Danemarca și Suedia
„Toată lumea este așa cum te așteptai? Adică, în țara cu al treilea cel mai mic salariu minim din Europa, te aștepți că criminalitatea să fie mai ridicată, mai ales față de turișți, de străini, însă din contra, lucrurile sunt exact invers. Cluj a fost numărul 13 din 374 de orașe, iar Brașov, care este una dintre cele mai importante destinații de vacanță din România, a fost pe locul 29 din Europa”, a spus Simo Ghuksi
Colegul său a venit cu o altă completare interesantă. În țări considerate mult mai civilizate, rata infracționalității este mult mai ridicată decât în România, a insistat germanul.
„Am și statistica pe Europa a criminalității, unde România ocupă locul 23 din 34 de țări. Avem Danemarca și Suedia, cu peste 4.000 de cazuri într-un an la suta de mii de locuitori, și avem România, cu 466.”
De aceeași părere este și britanicul, care a amintit o întâmplare petrecută în România.
„Ca turist, în România ești în siguranță. Ceva surprinzător am văzut când am fost azi la sala de sport. Plouă de câteva zile și toată lumea își lasă încălțămintea în afară, adică nu o punea în dulap, ci sub băncuțe. Și am început și eu să fac la fel. Mi s-a părut surprinzător, fiindcă termini antrenamentul după o oră sau două și te întorci, iar încălțămintea ta este tot acolo. În Marea Britanie nu s-ar întâmpla niciodată ceva de genul asta. Când te-ai întors, nu mai sunt acolo!”, susține el.
Și colegul său german a făcut o observație similară. „Și la facultate, aveam un vestiar în care ne îmbrăcăm și nu era niciodată încuiat. N-am avut niciun fel de incident. La un moment dat, o colegă mi-a spus că am uitat să îmi bag airpod-urile în dulap. Nimeni nu mi le-a luat, m-am întors după o zi întreagă și erau tot acolo.”
Și fix același lucru I s-a întâmplat și britanicului, cu altă ocazie. „Exact asta am pățit și eu zilele trecute cu airpod-urile. Le-am uitat afară și m-am întors după o ora și jumătate de antrenament și le-am găsit tot acolo. Deși, de jur împrejur erau oameni care veniseră și ei la sală”.
Bucureștiul, mai sigur decât orașe din SUA sau Germania
Britanicul a povestit că a văzut în București tinere care traversau noaptea parcurile orașului, fără teama că li s-ar putea întâmpla ceva. În SUA, Germania sau Marea Britanie nu ar fi însă la fel de sigur că aceste tinere ar fi în siguranță, dacă ar proceda la fel.
„Este foarte sigur aici. Mai ales pentru femei. M-a întrebat multă lume dacă este sigur pentru femei, știi că vine multă lumea din medii musulmane. Le-am spus că este sigur, am văzut foarte multe femei ieșind pe stradă noaptea fără nicio problema. Poate se întorc de la o ieșire în oraș, vezi câte două fete traversând liniștite un parc, sunt lucruri pe care nu le-ai putea face niciodată în SUA, în Germania nici măcar în centrul orașului. Și se simt ok, pentru că știu că bărbații români nu le vor face nimic.”
„Spune-mi despre sora ta, cum se simte?”, a întrebat germanul, curios de felul în care este privită o tânără de culoare în România.
„E foarte bine. Mi-a spus că niciodată nu s-a uitat atât de multă lume la ea. Inclusiv de băieți e mult mai băgată în seama, e admirată. Colegele îi spun mereu că e foarte drăguță. Și când am ieșit cu ea prima dată, erau multe persoane, multe fete și toate i-au zis că e frumoasă. Zilnic e cineva care îi face un compliment. Pentru femei e puțin diferit, dar niciodată nu s-a temut că cineva va veni și o va ataca. Pe aici vezi mereu vedete, artiști care ies în oraș, au mașini scumpe, dar nu vin niciodată însoțiți de bodyguarzi. Nu au nevoie pentru că oamenii sunt în general foarte drăguți”, a explicat britanicul.
Românii și celebritățile
„Românii nu sunt disperați după celebrități”, a fost concluzia germanului, iar colegul său i-a dat dreptate.
„Așa este, românii îi respectă. Dacă în Marea Britanie, vreo vedetă iese seară în oraș, toți sar să își facă poze cu ea sau chiar încearcă să îi facă ceva rău, să o lovească, să o îmbrățișeze cu forța sau să o facă să se simtă prost. Dar aici niciodată, niciodată nu se întâmplă așa ceva.”
Și tot el a continuat și a mărturisit că a avut unele mici emoții când s-a mutat în România pentru studii.
„Când am venit aici, nu știam cum va fi cu școala, cu oamenii, dacă am să întâlnesc oameni deștepți pe acolo pe unde voi merge, dacă voi putea să accesez internetul așa cum o făceam în Marea Britanie, să mă uit la Netflix sau chestii de genul asta. Sunt niște preconcepții atunci când te muți într-o țară mai din estul Europei, ți se pare că totul se duce naibii, că nu o să poți avea acces la Netflix, că nu o să te mai poți uită pe Twitch, pe YouTube, pentru că internetul o să meargă foarte prost.”
L-a întrebat apoi pe prietenul său german cum i se pare internetul în România. Iar comparația făcută de acesta cu Germania a fost una măgulitoare: „Perfect! Nu poate fi mai bine de atât. Noi, germanii, obișnuim să ne plângem de internet, dar abia după ce m-am mutat în România am realizat cât de prost e internetul în Germania. Nici WiFi-ul nu merge atunci când sunt mai multe persoane conectate.”
„În Germania, 74 la sută din locuințe au internet de mare viteză, în vreme ce în România, 87 la sută sunt conectate la internet de mare viteză”, l-a completat prietenul său de culoare.
„România are al patrulea cel mai rapid internet”, a adăugat germanul.
Simo Ghuksi a vorbit apoi despre români ca despre niște oameni foarte competitivi, în pofida sărăciei din țară. A remarcat și că mulți români vorbesc limbi străine precum engleza și franceza.
„Un loc fantastic să pornești un business”
„Românii sunt foarte competitivi, sunt foarte muncitori, țară are unul dintre cele mai mari procente de locuitori care vorbesc mai mult de o limba străină, mulți oameni vorbesc engleză, spaniolă, franceză. Așadar, oamenii sunt poligloți, sunt foarte muncitori, orientați către zona tech, nu doar pentru că aici este internetul foarte rapid, ci și pentru că multe dintre companiile din tehnologie s-au mutat aici. Și eu am avut două joburi pe parte de tehnologie aici. E un loc fantastic să pornești un business sau chiar să îți muți compania”, e opinia lui.
Cât de grea e limba română
Christian a reamintit greșeala făcută frecvent de vestici, care cred că seamănă cu rusa și că e o limbă slavă.
„Hai să vorbim și despre limba română, pentru că mi se pare că e o altă idee greșită. Știi că noi am crezut că seamănă cu rusă. Însă rușii nu au lăsat urme importante aici după Al Doilea Război Mondial. Română este o limba latină, dar totuși e foarte confuz pentru că e foarte diferită. Este o limba grea, dar nu la fel de grea ca și chineza. Pe o scară de la 1 la 10, aș zice că româna e pe 5.”
La final, Simo Ghuksi a tras propria concluzie: „În concluzie, România este o țară sigură, deschisă la tehnologie, în plină dezvoltare din punct de vedere economic și al câștigurilor și nu sunt vampiri aici. Ce ți-ai mai putea dori de la un loc?”
Ultima observație făcută de Christian a fost referitoare la femeile din România.
„Încă un lucru pe care nu îl știu decât cei care au venit aici: România are femei foarte frumoase. Eram deja student și tatăl meu a mers la un congres de stomatologie și vorbind acolo cu un coleg de-al sau I-a spus că eu studiez în România. Și colegul I-a spus: nu, Peter, fiul tău, nu studiază. Dacă ai fi fost vreodată acolo ai ști că femeile sunt o nebunie, sunt foarte frumoase.”
„Fiul tău nu studiază acolo, ci se bucură de viață”, s-a amuzat britanicul, iar amicul său a închis discuția: „Colegul tatălui meu era italian, fusese de multe ori aici la congrese, așa că știa bine ce spune.”
Se încarcă comentariile...
