Securitate sporită privind traficul de droguri la cele mai mari festivaluri din ţară. DIICOT ţine la secret dosarele întocmite la Untold şi Electric Castle
0Bucureştiul şi centrele universitare sunt pieţele cele mai mari pentru traficul şi consumul de droguri, arată raportul DIICOT 2017. Instituţiile din Cluj cu atribuţii în domeniu au declarat, la finalul săptămânii, „război” traficanţilor, două dintre principalele „ţinte” fiind festivalurile Electric Castle şi Untold. Cu toate acestea, DIICOT refuză să facă public numărul de dosare întocmite anul trecut la cele două festivaluri.
O persoană pe zi a ajuns în primele 5 luni ale anului 2018 la Unităţile de Primiri ale Urgenţelor din Cluj cu stări care indicau potenţialul consum de droguri, conform unei statistici a Direcţiei de Sănătate Publică Cluj. Mai exact au fost 153 de cazuri, dintre care 110 adulţi şi 43 minori. Aceasta poate fi o explicaţie a faptului că în presa locală au apărut în ultimele luni numeroase clipuri cu tineri, aflaţi în diferite locuri publice, care par a fi sub influenţa unor substanţe psihoactive.
Statisticile însă relevă că există o tendinţă de scădere a numărului de persoane care ajung la Urgenţe din cauza drogurilor. „În 2016 au fost 374 de persoane, în 2017 – 304 şi probabil că anul acesta vor fi sub 300”, a explicat pentru „Adevărul” prefectul Aurel Cherecheş, care a convocat la final de săptămână o şedinţă de lucru cu toate instituţiile care au atribuţii în domeniul prevenţiei şi combaterii consumului de droguri.
Securitate sporită la festivaluri
La aceeaşi întâlnire, s-a precizat că una dintre măsurile cele mai importante ce pot fi luate este intensificarea activităţii de combatere a consumului de droguri la cele mai mari festivaluri din România, Electric Castle şi Untold.
„Se vor intensifica toate acţiunile tuturor instituţiilor cu competenţe, de la vamă şi până la teritoriul unde se desfăşoară festivalurile. Vom avea toleranţă zero pentru acest fenomen”, a susţinut prefectul Aurel Cherecheş.
Şeful Poliţiei Cluj, Constantin Ilea, a precizat: „Se va pun accentul pe prevenţie, la accesul în perimetre oamenii sunt percheziţionaţi, accesul este permis doar cu un rucsac de mici dimensiuni care va fi controlat. Dispozitivul de ordine publică va fi mai numeros decât anul trecut, iar colegii noştri de la Brigada Antidrog vor acţiona sub acoperire în perimetru”.
De asemenea, se va intensifica activitatea Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, care va derula campanii de informare. Poliţia a demarat în weekend la Cluj o razie în numeroase localuri din oraş.
Prefectul Aurel Cherecheş, şeful CPECA Cluj- Sebastian Marcu şi şeful Poliţiei Cluj, Traian Ilea, au participat la şedinţa de lucru anti-drog de la Prefectură. FOTO: Remus Florescu
DIICOT ţine la secret dosarele de la Electric Castle şi Untold
„Adevărul” a dorit să afle cum au gestionat Brigada de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog, Poliţia şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) problema consumului de droguri anul trecut la cele două festivaluri.
Surse din cadrul organelor judiciare au declarat pentru „Adevărul” că un număr record de dosare au fost întocmite la Untold şi Electric Castle.
Oficialii DIICOT, instituţia abilitată să ofere aceste informaţii, au refuzat să precizeze câte dosare au fost întocmite pe perioada celor două festivaluri.
Nu au fost pus la dispoziţie nici măcar numărul de dosare întocmite în lunile în care s-au derulat festivalurile.
Motivul: „în ghidul de statistică judiciară se prevede evidenţierea statistică semestrială a cauzelor penale”, s-a arătat în răspunsul primit la redacţie.
DIICOT Cluj a întocmit anul trecut 397 de dosare
La solicitarea „Adevărul”, DIICOT a precizat că în 2017 au fost înregistrate 397 dosare penale vizând infracţiuni legate de traficul de droguri.
Au fost 247 de cazuri pe Legea 143/2000 - privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, respectiv 150 de cazuri pe Legea 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.
La nivel naţional au fost înregistrate 3.658 de cauze noi, iar cele mai mari pieţe pentru trafic şi consum sunt Bucureşti şi centrele universitare, conform Raportului naţional pe 2017.
Imaginea de ansamblu
În încercarea de a afla adevărata dimensiune a fenomenului, „Adevărul” a vorbit cu şeful Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Cluj, (CPECA), Sebastian Marcu.
Instituţia condusă de acesta are imaginea de ansamblu asupra fenomenului, deoarece aici ajung beneficiarii din proprie iniţiativă sau aduşi de familie, aici sunt trimişi de instituţiile medicale – spitale de urgenţă sau de Psihiatrie, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului sau organe judiciare – DIICOT, instanţe, serviciul de probaţiune. Pentru aceştia şi pentru familiile lor CPECA oferă servicii gratuite de consiliere medicala/ psihologică/ socială, individuală şi de grup asigurând confidenţialitatea. De asemenea, instituţia derulează campanii de informare asupra pericolului consumului de droguri.
ADEVĂRUL: Câte persoane au ajuns la Centru anul trecut şi câte anul acesta? Ce alte statistici relevante aveţi?
SEBASTIAN MARCU: An trecut 147 de persoane s-au adresat direct sau indirect la Centru, iar anul acesta, până acum 67 de persoane.
Anul trecut, au fost întocmite la spitalele din Cluj 465 de fişe de tratament pentru copii şi adulţi, dintre care 337 sunt fişe standard de la Urgenţe. În 90% din cazuri vorbim de droguri, iar la restul vorbim de medicamente şi alcool. În cele mai multe cazuri când ne referim la droguri vorbim despre canabis şi despre etnobotanice.
Ce relevă ultimul studiu realizat privind consumul de droguri în rândul minorilor?
În 2016, Agenţia Naţională Antidrog a realizat un studiu în judeţul Cluj în toate liceele şi şcolile profesionale. În urma studiului a reieşit că sunt două categorii: 1. Consum de droguri combinate cu medicamente, inhalanţi şi steroziii anabolizanţi - 13,1% cel puţin odată în viaţă; 9,3 % în ultimul an şi 2,7% în ultima lună. 2. Consum de droguri fără medicamente, inhalanţi şi steroizi: 11,9% dintre elevi au declarat că au consumat droguri cel puţin o dată în viaţă; 8,1% cel puţin o dată în ultimul an şi 2,3% cel puţin o dată în ultimele 30 de zile.
La clasele X-a, XI-a şi a XII-a consumul de canabis este cel mai ridicat, iar la clasa a IX-a cel mai ridicat este consumul de etnobotanice. Dacă de-a lungul vieţii, bieţii au declarat un consum mai mare de droguri, în ultimul an şi în ultimele 30 de zile fetele au declarat un consum mai mare decât băieţii.
Drogul principal este canabisul/haşiş – 10,2%, substanţele etnobotanice –2,8 %, urmat de amfetamine/ecstasy – 1,1%.
Peste 70% dintre ei ştiu că consumul regulat de substanţe nocive are efecte negative asupra organismului. Mă refer la droguri, tutun, alcool, medicamente în exces.
Observăm că majoritatea elevilor cunosc faptul că drogurile sunt nocive, dar totuşi consumul în rândul tinerilor este îngrijorător.
Asta ne spune că munca de prevenţie, pe care o facem noi la CPECA, a ajuns la tineri, dar eu nu pot să stau lângă ei şi să le interzic să consume. Aici intervine părintele, grupul de lângă el, personalitatea lui – dacă el e o persoană introvertită care vrea să aparţină la un grup, acceptă o grămadă de lucruri. Dacă nu e la fel de matur şi e foarte influenţabil, cel care consumă lângă el poate să-l influenţeze. Dacă are o depresie la şcoală, la serviciu. Prevenirea e importantă, dar nu rezolvă toate situaţiile, pentru că sunt mulţi factori care pot să-l determine să se apuce de droguri. Atunci trebuie să intervină familia, şcoala, să-i trimită la noi, colegii care să-l sprijine şi să-l ajute să treacă peste.
Cum stăm faţă de alte judeţe din ţară la consumul de droguri?
Studiu a privit şi consumul de tutun şi alcool, unde rezultatele sunt similare pe ţară, la consumul de droguri suntem un pic mai sus, dar asta depinde de mărimea oraşului, apoi contează şi faptul că este oraş universitar...
În ultima vreme au apărut în presa clujeană numeroase clipuri cu tineri suspectaţi că ar fi consumat droguri. Există o creştere masivă a consumatorilor în ultima vreme?
Din datele pe care le avem atât prin prisma beneficiarilor care vin la noi, datele pe care le avem de la spital şi din studiile care s-au făcut nu se observă o creştere alarmantă faţă de anii trecuţi.
O posibilă explicaţie este că se consumă mai mult în spaţii publice şi astfel au ajuns mai vizibili în presă decât anii trecuţi. Există, de asemenea, posibilitatea ca oamenii au înceapă să vorbească, să ridice anumite probleme, să nu le fie frică să remarce anumite situaţii.
Dacă mă uit pe cifrele cu beneficiarii care au venit la Centru, în 2015 am avut mai mulţi decât în 217. Cifrele nu arată că ar fi o creştere, dar e bine că se vorbeşte despre asta, că se aduce în discuţie problematica asta.
Ce le recomandaţi oamenilor să facă atunci când văd persoane care manifestă un comportament ciudat, specific consumatorilor de droguri?
Ar trebui să încerce, din spirit civic, să-i ajute. Dacă vezi pe cineva întins pe bancă şi-l filmezi de la 20 de metri, fără să te duci până la el să vezi ce are, nu ştii despre ce e vorba. Poate doar e adormit omul, dar dacă e leşinat, dacă are probleme şi nu poate respira? Sunt multe lucruri care trebuie văzute. Apoi, în funcţie de starea lui, trebuie sunat la 112 să vină Ambulanţa să vadă ce are persoana respectivă.
Care este cel mai îngrijorător fenomen pe care l-ai observat legat de consumul de droguri?
Scăderea vârstei de la care se începe consumul. În 2005, aveam tineri de 17-18 ani care consumau droguri, rar găseai pe cineva mai mic. Acum avem tineri de 14-15 ani care se droghează şi cazuri izolate de 11-12 ani. Cea mai mare problemă este consumul de droguri în perioada de până la 21-22 de ani când creierul este în formare. Aceste substanţe au efecte nocive şi pe termen lung, de aceea, e foarte grav că scade vârsta de la care tinerii se apucă de droguri. Pot apărea diferite deficienţe în dezvoltarea creierului care sunt ireversibile.
Statistică DIICOT
La solicitarea „Adevărul”, DIICOT a precizat că în 2017 au fost înregistrate 397 dosare penale vizând infracţiuni legate de traficul şi consumul ilicit de droguri.
Au fost 247 de cazuri pe Legea 143/2000 - privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, respectiv 150 de cazuri pe Legea 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.
La nivel naţional au fost înregistrate 3.658 de cauze noi, iar cele mai mari pieţe pentru trafic şi consum sunt Bucureşti şi centrele universitare, conform Raportului naţional pe 2017 al DIICOT.
Cristi Danileţ: „mi-au ajuns pe mână primele dosare penale cu tineri care au frecventat Electric Castle şi Untold”
Judecătorul clujean Cristi Danileţ posta anul trecut pe Facebook informaţii despre primele dosarele penale cu tineri care au frecventat Electric Castle şi Untold.
„Azi la Tribunalul Cluj mi-au ajuns pe mână primele dosare penale cu tineri care au frecventat «Electric Castle» şi «Untold», ediţiile din 2017. Ei au fost cercetaţi de procurorii DIICOT pentru deţinere/consum de etnobotanice şi droguri.
Aşadar, Clujul a câştigat de trei ori (şi o spun, evident, la modul ironic): pe de o parte, economic - căci au venit tineri din toată ţara şi chiar din străinătate să participe la evenimentele muzicale şi să cheltuie banii aici; pe de altă parte, social - au venit tineri să socializeze unii cu alţii, de exemplu consumatorii cu dealerii...; şi pe încă o altă parte, judiciar: îi chemăm pe tineri şi în faţa noastră, a judecătorilor, să vedem cum arată unul care are creierul prăjit de la consum sau altul care s-a îmbogăţit din vânzarea substanţelor interzise şi să le mulţumim că datorită lor nu ne temem că vom deveni şomeri.”
Citeşte şi