Preşedintele Societăţii Române de Matematică, „tatăl“ olimpicilor: „Materia este predată prost. Nimeni nu aplică matematica din şcoală în viaţa de zi cu zi”
0Radu Gologan, preşedintele Societăţii Române de Matematică şi cel care se ocupă din 2001 de coordonarea lotului olimpic al României, susţine că una dintre marile probleme legate de predarea matematicii în şcoală este că aceasta nu e percepută de dascăli ca o metodă de dezvoltare a gândirii, ci se pune accentul doar pe luarea unor examene.
„Lumea înţelege greşit că noi facem matematică pentru a o aplica în viaţă. Nu e adevărat, nimeni nu aplică matematica din şcoală în viaţă de zi cu zi”, a explicat într-un interviu pentru „Adevărul” Radu Gologan, preşedintele Societăţii Române de Matematică şi preşedintele Comitetului Ştiinţific de organizare a Olimpiadei Internaţionale de Matematică de la Cluj.
Gologan a vorbit despre nivelul la care se face matematică în România, atât la nivelul olimpicilor, cât şi al elevilor obişnuiţi. Interviul a fost luat înainte de aflarea rezultatelor la Olimpiadă, competiţie la care România a ocupat locul 33, cel mai slab din istorie.
„Adevărul“: Care este nivelul României la Matematică astăzi, şi mă refer aici la elevii care participă la Olimpiade?
Radu Gologan: Nivelul copiilor români este unul foarte înalt, trebuie să vă gândiţi că e vorba de un segment din noua generaţie de copii care au fost pasionaţi de mici de matematică şi au fost susţinuţi de familii datorită unui talent înnăscut probabil, susţinuţi de profesori, de noi, cei care îi pregătim. Nivelul este la cote maxime. Sigur că poate acest nivel uneori depăşeşte ceea ce noi am dori, anume faptul că aceşti copii ar trebui să înţeleagă că matematica la nivelul acesta trebuie să fie făcută mai mult din intuiţie şi din gândire, nu cu ajutorul unor teoreme învăţate la pregătire.
Cei care au performanţele cele mai bune, vorbesc de chinezi, coreeni, americani nu au cunoştinţele teoretice pe care le au copiii noştri, dar au performanţe mai bune pentru că sunt învăţaţi să gândească liber fără să facă apel la rezultatele despre care vorbeam.
Cea mai bună echipă de la Olimpiada de Matematică de la Cluj a fost cea a SUA. FOTO: IMO 2018
Sistemul „de dimineaţa până seara matematică”
Cum se pregătesc cele mai bune echipe din lume?
Cei mai buni din lume sunt asiaticii, fie că vorbim de ţări asiatice, fie că vorbim despre asiatici care fac parte din echipele altor ţări. La asiatici există presiunea familiei sau tradiţia familiei care îi face să fie aplecaţi spre performanţă, dar şi o altă atitudine faţă de şcoală şi faţă de învăţat. Pe de altă parte, nu putem să implementăm la noi sistemul de pregătire, să zicem sud-coreean sau chinezesc, adică de dimineaţa până seara matematică şi atât. Suntem europeni şi copiii noştri trăiesc o altfel de viaţa şi e normal să-i lăsăm în pace: mai trebuie să iasă şi la un suc şi la un fotbal. E interesant că ulterior când ajung oameni de ştiinţă rezultatele nu mai sunt în totalitate în favoarea ţărilor care au o astfel de pregătire, ci copiii noşti şi ai altora încep să aibă performanţe chiar mai bune decât cei care au câştigat olimpiadele.
În ceea ce priveşte matematica predată în şcoală, să-i zicem la nivel de mase, cum stă România?
Stăm cam cum stă toată lumea: în primul rând matematica este privită ca o materie care sperie dintr-o tradiţie prost înţeleasă, dintr-o tradiţie în care nu toţi profesorii ştiu să atragă copiii spre frumuseţea matematicii şi se concentrează pe reţetele care înseamnă examenele. Mai sunt şi părinţii care adesea scapă fraza: „nici eu n-am fost bun la matematică” şi pun sfârşit relaţiei dintre copil şi matematică. Avem marele noroc că trăim într-o zonă, şi nu vorbesc numai de România, în care inteligenţa nativă spre raţionament e mai mare decât în altă parte. Se vede dacă vă uitaţi la ceea ce înseamnă IT-ul şi programatorii mari în lume, procentul din România, Bulgaria, Ucraina, Rusia este foarte mare, ceea ce înseamnă că există o inteligenţă nativă spre aşa ceva. Asta are probabil rădăcini istorice, viaţa nu a fost comodă în această zonă, au rezistat cei care au avut o genă inteligentă şi au putut să scape repede de vicisitudinile invadatorilor.
Radu Gologan susţine că dascălii trebuie să înveţe să le arate elevilor frumuseţea matematicii. FOTO: IMO 2018
„Matematica nu se face de dragul unui examen, ci este un exerciţiu de gândire”
Spuneaţi într-un interviu că matematica se predă prost la noi. Dacă aţi fi ministrul Educaţiei ce aţi face în acest sens?
Matematica se predă prost peste tot în lume, la fel ca la noi. Dacă aş fi ministrul Matematicii, pentru că ministrul Educaţiei în niciun caz nu aş putea fi, aş face nişte lecţii de şcolarizare a dascălilor, explicându-le care este rolul intuiţiei în educaţia matematică, pentru că este esenţial. Le-aş explica faptul că matematica nu se face de dragul unui examen, ci este un exerciţiu de gândire logică pe care îl repeţi. Lumea înţelege greşit că noi facem matematică pentru a o aplica în viaţă. Nu e adevărat, nimeni nu aplică matematica din şcoală în viaţă de zi cu zi, cu excepţia celor a căror profesie presupune acest lucru. Matematica este un exerciţiu cu care îţi ordonează gândirea: făcând exerciţii la început de aritmetică, după aceea de raţionamente, după aceea de geometrie. Cine îşi închipuie că geometria plană va fi vreodată importantă în viaţă pentru un intelectual greşeşte. N-are nicio legătură, poate pentru Arhimede a fost importantă. Este un exerciţiu de logică care-l face pe om să gândească mai bine, să ştie ce înseamnă un raţionament, ce înseamnă o demonstraţie, ceea ce este o chestie foarte importantă. Ia uitaţi-vă mai sus un pic în societatea românească: cum gândesc şi cum explică anumiţi oameni care au puterea de a conduce România?
Despre lăudatul sistem finlandez
Credeţi că un sistem potrivit pentru România ar fi cel finlandez, având în vedere că este adaptat stilului european şi că dă rezultate bune la testele PISA?
Eu nu am nicio afinitate faţă de sistemul finlandez. Cred că testele PISA nu sunt relevante aici şi dacă vreţi putem să-l întrebăm şi pe leader-ul echipei Finlandei, care spune exact acelaşi lucru: şcoala finlandenză este foarte frumoasă, îi face pe copii să se simtă bine, dar din păcate, când ajung la Facultate nu au niciun fel de performanţe.
E un sistem care funcţionează, colorăm cu bucurie până în clasa a XI-a, dar mai trebuie ceva. Nu cred că ar fi un model bun pentru România. Eu sunt complet împotriva acestui sistem care ulterior nu a dat rezultate, la nivel universitar sistemul finlandez nu produce vârfuri.
Ioan-Andrei Nicolae singurul român care a luat medalie de aur la Olimpiada Internaţională 2018 de la Cluj practică schiul, joggingul şi cântă la pian. FOTO: Remus Florescu
Matematica, sportul şi limbi străine ar trebui să fie prioritatea educaţiei
Într-un alt domeniu în care excelam şi înainte de Revoluţie, sportul în general, nu prea mai există o bază solidă de selecţie. Cum stau lucrurile la Matematică?
Există o bază de selecţie pentru Matematică şi eu cred că e vorba de şcoală aici, de tradiţia şcolii. Matematica rămâne în şcoală ca un domeniu în care se învaţă, sunt profesori dedicaţi care se bucură când descoperă un copil minunat. Din păcate gimnastică, atletism şi sport nu se mai fac în şcoală. E o mare bucurie a părinţilor să dea o scutire copiilor ca să nu mai facă sport. Copilul mănâncă sitcks-uri după care nu mai poate alerga. După părerea mea matematica, sport şi limbi străine ar trebui să fie prioritatea educaţiei într-un sistem care vrea să reziste viitorului.
Care este provocarea cea mai mare pentru un participant la o Olimpiadă Internaţională?
E foarte greu de monitorizat ce gândesc ei şi cum fac. Adesea copii buni clachează. Şi cred că emoţia e de vină, ei n-o spun, dar probabil că un antrenament psihologic cum am făcut adesea este important. Am făcut cu ani în urmă, dar în ultimii ani nu am mai făcut. Anul acesta avem un grup de copii dintre care 3-4 sunt foarte puternici din punct de vedere psihic. Asta contează foarte mult. Contează cum îţi stăpâneşti emoţiile, cum îţi dozezi puterea, cum scrii, cum redactezi.
Carte de vizită – Radu Gologan
Radu Gologan (66 de ani) este preşedintele Comitetului Ştiinţific de organizare a Olimpiadei Inernaţionale de Matematică 2018 şi preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice din România. Din 2001 este coordonator al Lotului Olimpic Naţional de Matematică, răspunzând de organizarea şi planificare competiţiilor şi a pregătirii. Gologan este profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Aplicate. A absolvit facultatea de matematică în 1976 cu specializarea analiză matematică. A fost olimpic internaţional la matematică în 1970 şi 1972 obţinând la olimpiadele din Ungaria respectiv Cehoslovacia medaliile de argint respectiv bronz.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
