Partidul extremist Jobbik din Ungaria a înfiinţat o filială la Cluj
0Partidul Jobbik din Ungaria a deschis o filială la Cluj-Napoca, scopul principal fiind "de a comunica problemele minorităţii maghiare din România către Ungaria".
„Filiala Jobbik s-a înfiinţat, vineri, la Cluj, şi au participat membri Jobbik din Ungaria şi România. Scopul nostru principal este de a comunica problemele minorităţii maghiare din România către Ungaria.
În ceea ce priveşte alegerile din Ungaria din primăvară, vom face şi campanie electorală, dar nu una agresivă sau una mai elaborată.
Înfiinţarea filialei la Cluj a fost necesară pentru că organizaţiile maghiare din Transilvania nu comunică problemele maghiarimii din Ardeal cum ar trebui către partidele maghiare din România şi Ungaria şi vrem să schimbăm această situaţie“ a spus Erdely Bela, unul dintre liderii filialei Jobbik Cluj, citat de Mediafax.
Filiala Jobbik din Cluj are deja zece membri. Erdely Bela este membru al Partidului Jobbik de peste un an, fiind istoric şi politolog.
Cine e Jobbik
Jobbik este un partid politic de extremă dreapta din Ungaria. Jobbi (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) se defineşte drept o formaţiune politică extremistă conservatoare, patriotică şi creştină. S-a înfiinţat în urma unei ruperi a Partidului Dreptăţii şi Vieţii, potrivit wikipedia.org.
Jobbik este o mişcare care insistă asupra apărării identităţii istorice, creştinismului şi culturii maghiare, familiei, şi autoritarismului.
Se declară contra „liberalismului sălbatic” şi contra comunismului. Mişarea denunţă nedreptatea socială şi cere o reprimare susţinută a criminalităţii. Partidul apreciază situaţia demografică a Ungariei drept una gravă, pe punctul de a ameninţa supravieţuirea ţării. Este braţul politic al miliţiei paramilitare Garda Maghiară.
Potrivit partidului Jobbik, învăţământul moral şi educaţia religioasă nu trebuie separate. Astfel, partidul Jobbik se opune avortului. Este un partid eurosceptic, antisemitic, antiimigraţie, oponenţiii săi îl califică drept xenofob, această xenofobie fiind îndreptată mai ales contra ţiganilor şi evreilor.
Partidul este popular printre studenţi şi tineri.
Cotidianul „Adevărul“ a avut o campanie numită „Adevărul despre români şi unguri“. O prezentare a subiectelor tratate găsiţi mai jos:
Cum se măreşte Ungaria pe zi ce trece. În ultimii trei ani, numărul cetăţenilor Ungariei a crescut cu 500.000 – vorbim doar despre persoane care locuiesc în alte ţări, dar au dovedit că au strămoşi maghiari. Mulţi dintre aceştia sunt din România – persoana care a obţinut cetăţenia cu numărul 500.000 este din Deva. O jumătate de milion de noi cetăţeni care pot apela la ajutoarele sociale din statul vecin, pot călători în SUA fără viză şi care pot vota în Ungaria.
VIDEO Românii şi ungurii, prea săraci pentru a se iubi. Conform sondajelor, românii îi detestă pe unguri. Politicienii ţin cald acest conflict pentru a-şi găsi raţiunea de a exista. Tensiunile vor înceta atunci când se va termina şi sărăcia din această parte a Europei.
Românii din Ungaria, oameni fără nicio ţară: „De ce aţi pus steagul rămânesc la noi în biserică? Astă biserică e pe pământ unguresc, nu rămânesc!” Românii din Ungaria nu vor să vorbească despre politică, nici despre Garda Maghiară, nici despre Andrei Şaguna, căruia au vrut, cândva, să-i facă o statuie neridicată nici azi. Nu. Ei vor doar să trăiască în linişte, iar dacă pentru asta trebuie să mai renunţe la câte-un sfânt sau la limbă, fie.
Cum se măreşte Ungaria pe zi ce trece În ultimii trei ani, numărul cetăţenilor Ungariei a crescut cu 500.000 – vorbim doar despre persoane care locuiesc în alte ţări, dar au dovedit că au strămoşi maghiari. Mulţi dintre aceştia sunt din România – persoana care a obţinut cetăţenia cu numărul 500.000 este din Deva. O jumătate de milion de noi cetăţeni care pot apela la ajutoarele sociale din statul vecin, pot călători în SUA fără viză şi care pot vota în Ungaria.
Adevărul despre români şi unguri: „Maghiarii? Ca fraţii noştri!” N-am găsit familie de români din Ungaria care să ne spună că nu s-a adaptat. Toate trăiesc în armonie alături de unguri. Chiar şi o familie care, din cauza discriminării de la şcoală, a fost nevoită să-şi trimită fiica înapoi în România. Familia Bunea s-a mutat aici în august. Cu doi copii şi fără nimic care să-l mai lege de România, Florin, fost angajat al CFR, spune că mai degrabă are încredere în unguri, „cu care te legi la suflet”
„Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”. Cum se pierde limba română în şcolile din Ungaria. Stăm sprijiniţi de pereţii Liceului Nicolae Bălcescu din Jula, „capitala românilor din Ungaria”, instituţie de învăţământ cu clasele I-XII cu predare în exclusiv în română. Am intrat, însoţiţi de doamna directoare şi de un alt profesor, la clasa a III-a, la o oră de limba română. „Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”, citeşte de pe tablă o elevă cu strungăreaţă. „Foarte bine!”, îi spune doamna învăţătoare şi o trimite la loc.
Etnobişniţarii, băieţii deştepţi care fac bani de pe urma românilor din Ungaria. Budapesta alocă anual fonduri destinate exclusiv fiecărei minorităţi naţionale declarate şi organizate de pe teritoriul său. În cazul românilor, o bună parte din sumă este deturnată de câţiva de băieţi deştepţi care au sesizat că declarându-se români pot câştiga bani frumoşi. Fenomenul este posibil din cauza legislaţiei bizare a Ungariei, care a permis cetăţenilor să-şi declare câte naţionalităţi au vrut la recensământul din 2011.
1 Decembrie, cea mai tristă zi a românilor din Ungaria. Istoria strâmbă care se învaţă peste Tisa. Tratatul de la Trianon înseamnă, pentru noi, momentul în care Transilvania şi estul Banatului s-au întors la România, punerea în aplicare a Marii Uniri decisă de delegaţi la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Însă, în timp ce pentru maghiari Trianonul este o traumă încă nevindecată, iar pentru noi motiv de sărbătoare, pentru românii din Ungaria este un motiv de tristeţe.
Românii din Jobbik: cum şi de ce se transformă etnicii români din Ungaria în extremişti maghiari. Românii din Ungaria îşi pierd uşor identitatea, însă procesul merge, în unele cazuri, până la simpatia şi aderarea la gruparea de extremă dreapta Jobbik, cunoscută pentru retorica agresivă la adresa românilor şi cu o aprobare tot mai ridicată în statul vecin.
Orbi şi surzi prin România. Calvarul tinerilor maghiari din Secuime. Şcoala românească nu poate să-i înveţe limba română pe elevii de etnie maghiară. A trecut aproape un sfert de secol de la Revoluţie şi problema a rămas nerezolvată. În cel mai optimist scenariu, situaţia se va reglementa peste doi ani.
De ce sunt ungurii din România altfel? I-am provocat pe etnicii maghiari să vorbească despe ei înşişi. De la beţivul satului până la profesorul universitar. Despre solidaritate şi frustrări, despre recunoştinţă şi autocompătimire.
Mai puteţi citi: