Mafia lemnului din Apuseni, anchetată de poliţişti controversaţi. În plângerea de la DNA apar numele unor politicieni precum Alin Tişe sau Horea Uioreanu
0
Plângerea depusă la DNA de un clujean, care explică modul în care funcţionează mafia lemnului din Apuseni, a ajuns să fie anchetată de poliţiştii din Huedin. Şeful de aici, Gheorghe Călătan, a condus poliţia rutieră din localitate în perioada în care defrişările ilegale au atins cote alarmante şi a făcut obiectul a numeroase anchete disciplinare. În plângere apar numele senatorului Alin Tişe şi cel al preşedintelui CJ Cluj, Horea Uioreanu.
Într-o plângere înregistrată în octombrie 2013, la DNA Serviciul Teritorial Cluj, Alexe Mariş, un sătean din Mărişel, explică modul în care funcţionează mafia lemnului în comuna unde locuieşte. În plângere detaliază modul în care ar fi reuşit primarul localităţii, Traian Mariş, în complicitate cu pădurarul Roşu Dorel, să valorifice în scop personal o cantitate impresionantă de lemn din pădurea comunei. El mai arată cum ar fi obţinut primarul protecţie politică din partea preşedinţilor de Consiliu Judeţean Cluj – Alin Tişe (2008-2012) şi Horea Uioreanu (2012-prezent), dar şi a fostului şef al Poliţiei Huedin, Augustin Rus. La şase luni de la înregistrarea plângerii, DNA a transferat cauza la Poliţia Huedin.
Poliţiştii de la Huedin, criticaţi pentru inactivitate
Poliţiştii de la Huedin, care au în jurisdicţie o importantă zonă unde au avut loc defrişări ilegale, au fost acuzaţi, în mod oficial, că au închis ochii la jaful care s-a produs în pădurile din Apuseni. „Nu prea se putea fura lemn fără ca poliţistul din zonă să nu ştie. Când am spus că vrem să facem ordine în pădurile din România, am vorbit serios. Nu va fi uşor, se amână finalizarea acestor anchete, se încearcă ştergerea urmelor, dar vinovaţii trebuie să fie pedepsiţi“, a declarat, în iunie 2013, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, cu ocazia unei vizite la Cluj.
Atunci, Varga a demis 20 de pădurari şi şefi de ocoale silvice din Cluj, din cauza situaţiei defrişărilor ilegale din judeţ, despre care spunea că este cea mai gravă din ţară. La câteva luni de la această declaraţie, în 2 septembrie 2013, conducerea Poliţiei Cluj a dispus eliberarea din funcţie a şefului Poliţiei oraşului Huedin, comisarul Rus Augustin. „Ca urmare a deficienţelor constatate cu ocazia controlului derulat de ofiţeri din cadrul inspectoratului“, a susţinut, atunci, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj, Adnana Ilieş. Controlul făcut s-a referit în special la mafia lemnului, fiind demarat în urma declaraţiilor făcute de ministrul Pădurilor.
„Nu prea se putea fura lemn fără ca poliţistul din zonă să nu ştie. Când am spus că vrem să facem ordine în pădurile din România, am vorbit serios. Nu va fi uşor, se amână finalizarea acestor anchete, se încearcă ştergerea urmelor, dar vinovaţii trebuie să fie pedepsiţi“
ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga
Gheorghe Călătan, şeful Poliţiei Huedin
Şef de poliţie contestat
După eliberarea din funcţie a şefului Poliţiei Huedin, Rus Augustin, locul acestuia a fost ocupat de către un comisar delegat de la Cluj. Oficial s-a susţinut că delegarea se va face pe o perioadă de şase luni, „până la organizarea concursului“. În luna martie, comisarul Iosif Marc a refuzat să mai rămână la şefia Poliţiei Huedin şi în locul acestuia a fost „desemnat temporar“ şeful Poliţiei Rutiere Huedin, Gheorghe Călătan, care cumulează cele două funcţii. POliţia a precizat că desemnarea va dura din nou până la organizarea concursului, cu toate că a trecut aproape un an de la eliberara postului.
Călătan, care din 2006 conduce Poliţia Rutieră Huedin, este unul dintre cei mai controversaţi şefi de poliţie din Cluj, lucru pe care el însuşi îl recunoaşte: „Am făcut obiectul a foarte multe controale discliplinare. Am fost verificat de Corpul de Control al premierului, de Corpul de Control al ministrului de Interne, dar am ieşit în regulă. Nu mi-au găsit nimic. În ultimii trei ani am primit calificativul <<foarte bine>>“. Surse din Prefectura Cluj au declarat pentru „Adevărul“ că există suspiciuni conform cărora Gheorghe Călătan ar fi implicat în transportul lemnelor tăiate ilegal din Apuseni. De asmenea, în presa locală au apărut mai multe articole despre afacerile lui Călătan. Ultima ştire despre o posibilă implicare a lui Călătan a apărut în 26 februarie, când Poliţia a anunţat că a fost depistat un transport ilegal de lemne, în localitatea Căpuşu Mare. Camionul aparţinea firmei Trans Crown Huedin, patronată de Adrian Todoruţ, finul lui Călătan. Şoferul s-a ales cu o amendă de 2.000 de lei, iar lemnele au fost confiscate pentru că angajatul Trans Crown Huedin nu a putut arăta oamenilor legii un aviz de însoţire a mărfii şi de provenienţă.
De asemenea, familia Călătan, mai exact soţia poliţistului, deţine o firmă de transport cu nume asemănător: Trans Titanic. În ultima declaraţie de avere depusă, cea din 2012, se artă că soţia lui Călătan a încasat din dividende circa 30.000 de euro. Informaţia apare în declaraţia sa de avere şi este confirmată de poliţist, care neagă implicarea în transportul de lemne. Deşi Călătan susţine că familia lui trăieşte modest, surse din Huedin susţin că acesta i-a cumpărat fiicei de ziua ei un bolid Audi de mai multe zeci de mii de euro. De asemenea, fiica lui Călătan locuieşte într-un complex imobiliar de lux din Cluj.
„Sunt total de acord cu faptul că s-a făcut jaf cu pădurile din Apuseni, dar eu la Rutieră am făcut 300 de dosare la transportatorii de material lemnos. Nu mă întrebaţi de finalitate, că asta nu depinde de mine. Dacă toate autorităţile şi-ar face treaba ca şi noi, altfel ar sta lucrurile, vă garantez“
Gheorghe Călătan
Varianta lui Călătan
Legat de transportul de lemn făcut de camionul finului său, Gheorghe Călătan (foto) a precizat: „S-au luat măsuri în acel caz. E vorba despre un fost poliţist, coleg cu mine acum 20 de ani, la Rutieră, care mi-e fin. El are două camioane de transport piatră, eu n-am nicio treabă acolo“, a susţinut Călătan. Şeful Poliţiei Huedin neagă şi faptul că firma deţinută de familia lui ar fi implicată în transportul de lemne: „Nu am nicio firmă de transport, soţia este asociată la o firmă de transport, care nu lucrează în România, ci transportă haine spre Uniunea Europeană. Nu are camione de transportat lemn, ci dubiţe mai mici“. El precizează că soţia, fostă poliţistă, acum are şi un cabinet de contabilitate, care lucrează cu mai multe firme, dar nu are legătură cu mafia lemnului. „Am avut o grămadă de verificări şi de la Bucureşti, de la corpul de control al premierului, de la corpul de control al ministrului de interne, dar totul a ieşit bine. S-a stabilit că nu Călătan e problema“, a explicat comisarul. „Sunt total de acord cu faptul că s-a făcut jaf cu pădurile din Apuseni, dar eu la Rutieră am făcut 300 de dosare la transportatorii de material lemnos. Nu mă întrebaţi de finalitate, că asta nu depinde de mine. Dacă toate autorităţile şi-ar face treaba ca şi noi, altfel ar sta lucrurile, vă garantez“, a explicat Călătan. El spune că familia sa duce o viaţă modestă: "Eu stau într-un apartament de două camere şi în casa părintească. Nu am afaceri. Problema e că eu deranjez. Am făcut dosare penale la vreo 3-4 colegi pentru că au condus sub influenţa alcoolului şi de aceea au apărut acuzaţii prin presă şi s-au făcut plângeri disciplinare la adresa mea", a mai spus Călătan. El a concluzionat că totuşi nu va participa la concurs.
Maşina primită cadou de fiica lui Gheorghe Călătan de ziua ei.
Ce se precizează în plângerea de la DNA
În Mărişel s-a tăiat ilegal, din 2010 până în 2012, lemn de 5 milioane de euro – circa 15.000 de arbori, conform controlului făcut de Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj (ITRSV) la începutul anului. În plângerea penală făcută la DNA, Alexe Mariş explică cum s-a furat o mare parte din această pădure. Astfel, el îl acuză pe primarul liberal Traian Mariş (2008-prezent) că a vândut, în complicitate cu pădurarul de la Ocolul Silvic Vlădeasa Huedin (cel care administrează pădurea), Roşu Marcel, în mod ilegal, din 2010 până 2013, circa 80% din masa lemnoasă din pădurea composesoratului Mărişel cu o suprafaţă de peste 3.000 de hectare. Astfel, primarul obţinea avizele de exploatare a unor parcele de pădure de la Direcţia Silvică Cluj (APV- Aviz de Parcelă Vândută), pe baza cărora făcea repartizarea lemnului. Locuitorii comunei, care deţin pădurea în composesorat, aveau dreptul să primească de la Primărie o anumită cantitate de lemn în fiecare an, pe care o plăteau, în schimb primind o chitanţă. Cu acea chitanţă se duceau la pădurar care le indica zona de unde să taie lemnul, iar la final primeau un aviz primar care să ateste că nu au furat buştenii. Ei bine, în plângerea penală se arată că în loc să dea lemnul locuitorilor din Mărişel, primarul şi pădurarul au vândut cantităţi impresionante de pădure, iar banii i-au împărţit. Acesta mai arată că pentru a acoperi operaţiunea cu acte, cei doi au folosit chitanţele şi avizele care nu erau predate cetăţenilor comunei Mărişel. Astfel, în acte apărea că oamenii şi-au luat lemnul ce le era cuvenit, însă în realitate, ei nu primeau niciun metru cub. Oamenii nu făceau scandal pentru că erau ameninţaţi şi amendaţi de către primar în colaborare cu pădurarul. Alexe Mariş mai cere în plâgerea penală verificare a tuturor avizelor obţinute de Primărie de la Direcţia Silvică din 2010 până în 2013, el arătând că va pune la dispoziţia procurorilor un tabel cu 108 persoane pe numele cărora au fost completate avize de exploatare a unor parcele de pădure vândute, dar care nu au primit niciun metru cub de lemn. O altă modalitate prin care s-a reuşit pierderea urmelor jafului a fost dezvăluită de prefectul Clujului, Gheorghe Vuşcan, cu ocazia controalelor făcute de ITRSV în luna aprilie: “Ca să-şi piardă urmele, specialiştii au transferat, în 2012, atributul de administrare a acestui fond forestier fără a se constata existenţa unor cioate provenite din tăieri ilegale de arbori, unui ocol silvic privat, Vlădeasa-Huedin. Composesoratul şi Primăria Mărişel au transferat administrarea, poate din bună credinţă, poate din mai puţină bună credinţă, ocolului silvic privat, fără un proces verbal care să constate existenţa unor cioate”.
Alexe Mariş, omul care a făcut plângerea la DNA.
Cabane pentru politicieni
În plângerea penală, Alexe Mariş susţine că primarul a construit din lemnul composesoratului Mărişel nu mai puţin de 23 de cabane în zonă, din 2009 şi până astăzi, pe care le-a vândut unor oameni importanţi. “Primarul afirma că căbănuţele sunt pentru oameni importanţi cum ar fi Augustin Rusu, fost comandant al Poliţiei Huedin (care a fost demis în septembrie din postul de conducerea în urma unui control legat de mafia lemnelor pe care acesta ar fi protejat-o /n.r.), senatorul Alin Tişe (fost preşedinte de Consiliu Judeţean între 2008 şi 2012) şi actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu”, se arată în plângerea penală. Alexe Mariş mai susţine că în vara lui 2010 primarul i-a comandat 15 metri cubi de material lemnos pentru o cabană. „Având aprobare de la Primărie am tăiat lemnul pentru care am plătit în jur de 1.700 – 2.000 de lei. Am prelucrat lemnul şi când am terminat l-am anunţat pe pădurarul Roşu Dorel, care mi-a spus că marfa va fi plătită de către primarul Mariş Traian. După ce au dus materialul lemnos de la mine din curte, m-am dus să-mi plătească marfa - 4.800 de lei la preţul pieţei. Când i-am cerut să plătească a zis că nu plăteşte pentru că materialul este pentru un şef de-al meu: <<Ce Tişe nu ţi-e şef? E preşdintele Consiliului Judeţean, cum să nu-i facem cabană>>”, a declarat Mariş. Când a insistat să-şi primească banii, Alexe spune că a fost lovit de primar şi ameninţat. În plângerea penală se mai arată că ex-preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, deţine o cabană în zona barajului de la Fântânele, pe teritoriul comunei vecine Râşca.
Ce spun cei acuzaţi
„Astea îs poezii, nici nu ştiu de aşa ceva. Aceste cabane au fost făcute înainte de 2008, de când sunt eu primar. Să se verifice. Nu am vândut cabane, eu am doar cabana mea”, a declarat primarul Mărişelului, Traian Mariş. Legat de furtul ilegal de lemn, primarul Mariş susţine că Primăria doar eliberează oamenilor chitanţele, celelalte proceduri ţinând de Direcţia Silvică sau de Ocolul Silvic. “Sunt acuzaţii nefondate. Într-adevăr se fac verificări, dar nu de către DNA. Ne-au cerut de la Direcţia Silvică Cluj zilele acestea toate chitanţele eliberate de Primărie pentru exploatarea lemnului, ne-am dus şi le-am depus. Să se facă verificări”, a explicat primarul.
De cealaltă parte, senatorul Alin Tişe, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj între 2008 şi 2012, a susţinut: “Nu am cumpărat nicio cabană de la primarul din Mărişel. Vorbiţi despre lemn? Nici lemn nu am cumpărat. Nu am cabană în Mărişel. Şi dacă aş fi cumpărat, nu văd ce e ilegal în asta”. Surse din localitate susţin că, Tişe ar fi construit într-adevăr o cabană în zona barajului Fântânele, în comuna Râşca, care însă nu este pe numele lui şi nu apare în declaraţia de avere. Pe de altă parte, în perioada în care Alin Tişe (PDL) a fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, 2008-2012, a alocat 20 de milioane de lei comunei conduse de primarul liberal Traian Mariş pentru proiecte precum extinderea şi alimentarea reţelei de apă potabilă, extinderea şi modernizarea mai multor drumuri forestiere, construirea casei de cultură, cofinanţarea proiectului european privind realizarea unei pârtii de schi în comună. Preşedintele actual al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, neagă şi el că ar fi cumpărat vreo cabană de la primarul Mărişelului: “Nici vorbă de aşa ceva. Eu am o casă bătrânească făcută de tatăl meu în 1976 la Mărişel, pe atunci nu era primar domnul Mariş. E o casă veche pe care am moştenit-o”. Într-adevăr, Uioreanu a are în declaraţia de avere o astfel de casă la Mărişel, dobândită prin moştenire. Surse din localitate arată că soţia lui Uioreanu, Elena, a fost aleasă în 2012 deputat în zona de munte a Clujului cu sprijinul primarului din Mărişel, Traian Mariş.
Cabana familiei Tişe de la Fântânele (conform surselor Adevarul).
“Nu am cumpărat nicio cabană de la primarul din Mărişel. Vorbiţi despre lemn? Nici lemn nu am cumpărat. Nu am cabană în Mărişel. Şi dacă aş fi cumpărat, nu văd ce e ilegal în asta”
senatorul Alin Tişe
Pădurarii încearcă să acopere jaful
Alexe Mariş a declarat pentru Adevărul că pădurarii de la Ocolul Silvic Vlădeasa Huedin au început din vara lui 2013 să amendeze oamenii din comună pentru tăieri ilegale de lemn pentru a acoperi gaura uriaşă lăsată în pădurea comunei. “Chiar eu am fost amendat, nelegal, în luna august de pădurarii Ocolului Silvic Vlădeasa Huedin cu 3.960 de lei. M-au amendat deşi aveam actele în regulă. Am făcut contestaţia la Tribunalul Huedin. Acelaşi lucru l-au păţit circa 178 de persoane din Mărişel, care au fost amendate de pădurari pentru a scăpa de frauda ce au comis-o”, a declarat Mariş. Situaţia e confirmată de o anchetă demarată, la începutul lunii decembrie, de Poliţia Huedin în cazul a doi pădurari din comunele Mărişel şi Poeni, care sunt cercetaţi, conform Poliţiei Cluj pentru fals intelectual, “primul bărbat, în cursul lunii iunie 2013, a întocmit în fals un numar de 80 procese verbale de constatare a contravenţiei silvice, iar al doilea a întocmit în fals în aceeaşi lună, un numar de 23 de procese verbale de constatare a contravenţiei silvice, prin aceea că au atestat fapte şi împrejurări necorespunzatoare adevărului în documentele oficiale întocmite şi au omis cu ştiinţă, inserarea în documente, a unor date şi împrejurari, în vederea diminuării răspunderii lor patrimoniale”.
Sunt amendaţi morţii
Alexe Mariş precizează că amenzile date oamenilor au fost făcute în grabă cu ajutorul datelor de pe listele electorale ce se află la Primăria Mărişel. Astfel, au fost amendaţi oameni morţi, bătrâni sau invalizi. Floare Danciu, din Mărişel, a declarat pentru “Adevărul”că soţul ei a fost amendat deşi este mort. “Şi soţul meu a fost amendat, deşi e mort de 6 luni. Nu ne-au chemat să achităm amenda. Ştiu că au fost amendaţi mai mulţi morţi şi bătrâni de aproape de 90 de ani”, a explicat femeia. Un alt localnic, Jurj Nicolae, susţine că i-a fost amendat mama: “Maică-mea e bolnavă şi are 64 de ani. Normal că nu a fost în pădure de ani buni, nu ar şti să taie un pom nici cu drujba. Amenda a fost de până la 5 miloane de lei vechi şi a fost datată în mai sau iunie”. Buş Ioan, din Mărişel, a aflat acum 2 săptămâni că a fost amendat în primăvară pentru că ar fi fost prins în flagrant tăind lemn din pădure. “De fapt, eu eram la muncă atunci când spun ei că m-au prins în flagrant. Am depus la dosar pontajul de la locul de muncă. Pe pădurar nici nu-l cunosc, nici nu ştiu unde are cantonul. Nu am plătit amenda. Sunt şi morţi de 4-5 ani pe care s-au făcut amenzi sau bătrâni de peste 90 de ani, care îs bolnavi la pat”, a explicat bărbatul.Ancheta este în desfăşurare.
Citeşte şi
IPJ Cluj l-a demis pe şeful Poliţiei din Huedin din cauza neregulilor găsite într-un control
Se încarcă comentariile...
