Julian Hingley, expert britanic în educaţie: „Şcoala din România formează cetăţeni fără spirit civic. Românilor nu le pasă îndeajuns de mult ca să facă ceva“
0Expertul britanic în învăţământ Julian Hingley vorbeşte despre cea mai mare problemă a educaţiei din România: faptul că pregăteşte elevii doar academic, fără a-i transforma în cetăţeni responsabili. Englezul are şi câteva soluţii
Julian Hingley, expertul britanic în educaţie responsabil cu înfiinţarea primului program Cambridge International Examinations din România, este iniţiatorul proiectului „Royal School in Transylvania“ (o şcoală care se va deschide din 1 septembrie la Cluj-Napoca şi pe care o numeşte „a patra cale în educaţie“).
Ce înseamnă a patra cale în educaţie şi care sunt avantajele acestui sistem?
Cea de-a patra cale se diferenţiază de celelalte prin modul în care este guvernată şcoala. Nu există un proprietar, ca la celelalte tipuri de şcoală – care poate fi statul, o persoană privată sau biserica. Şcoala aparţine unei Fundaţii, care se ocupă de administrare împreună cu un Consiliu al guvernatorilor, format din părinţi, profesori şi specialişti români sau străini în diverse domenii: educaţie, IT, antreprenoriat, management, comunicare, medicină, ONG etc. Guvernatorii sunt voluntari interesaţi de propriii copii sau persoane interesate în dezvoltarea comunităţii. Consiliul de guvernatori asigură transparenţa totală în gestionarea şcolii. Adunările se pot efectua de câte ori se consideră necesar, iar o dată pe an guvernatorii se vor întâlni pentru a analiza cum sunt cheltuiţi banii, performanţa şcolii, strategiile pentru viitor şi alte chestiuni importante. Directorul şcolii trebuie să răspundă în faţa Consiliului de guvernatori, neexistând pericolul să devină autocrat. Lipsa unui proprietar privat face sistemul mai eficient, mai transparent şi mai responsabil în administrarea banilor.
Ar fi remarcabil dacă şcolile de stat ar avea structuri similare Consiliului guvernatorilor – în Anglia sunt obligatorii la toate şcolile- cărora să li se prezinte, în fiecare an, cum sunt cheltuiţi banii, indicatorii de performanţă, să li se explice rezultatele pe care le poate avea şcoala şi nevoile acesteia.
Julian Hingley, expert în educaţie
Cum poate îmbunătăţi acest model de educaţie sistemul românesc de stat?
Acest tip de şcoală va fi un model pentru alte şcoli din România. Sistemul promovat aici va putea fi adoptat de alte şcoli private. Cum va influenţa sistemul educaţiei de stat va trebui să aşteptăm şi să vedem. Asta va depinde şi de anumite modificări ale Legii educaţiei din România privind creşterea autonomiei decizionale a şcolilor. Mi-ar plăcea să văd că şcolile de stat au propriul control asupra bugetului. Ar fi remarcabil dacă şcolile de stat ar avea structuri similare Consiliului guvernatorilor – în Anglia sunt obligatorii la toate şcolile- cărora să li se prezinte, în fiecare an, cum sunt cheltuiţi banii, indicatorii de performanţă, să li se explice rezultatele pe care le poate avea şcoala şi nevoile acesteia. Acest Consiliu oferă părinţilor ocazia de a modela viitorul, cultura şi politica şcolii. Un astfel de Consiliu oferă părinţilor posibilitatea de a se implica mai mult decât cu transportul elevilor la şcoală şi plata taxelor. Consiliul poate face sugestii, e un forum democratic, care aduce un plus de valoare şcolii.
„Elevii vor învăţa trei limbi, limba maternă, engleza şi o altă limbă de circulaţie europeană. De asemenea, elevii vor fi „tec savvy” – adică vor şti să opereze un calculator”
Julian Hingley, expert în educaţie
Spuneaţi că una din cele mai mari probleme ale învăţământului din România este curricula. Cum va fi curricula predată la Royal School?
Va fi relevantă, va fi pentru sec XXI. Elevii vor învăţa după Curricula Naţională a Angliei. Acest sistem este diferit faţă de cel din România pentru că există o supraveghere continuă, curricula se modifică în mod constant; de pe vremea lui Margaret Thatcher sistemul educaţional este într-o permanentă transformare şi adaptare, un proces care continuă şi astăzi. Elevii vor învăţa trei limbi, limba maternă, engleza şi o altă limbă de circulaţie europeană. De asemenea, elevii vor fi „tec savvy” – adică vor şti să opereze un calculator. Dacă nu ştii să foloseşti un computer, în secolul XXI înseamnă că eşti analfabet. Se va pune accent pe sport. Se vor face cursuri de arte – fiecare copil va şti să cânte la un instrument muzical. De asemenea, vom fi un Centru de examinare «Cambridge International Examinations».
„Lipsa identităţii sociale din ţara asta, lipsa spiritului civic mă intriga cel mai mult. (...) Copilul trebuie să devină un adult responsabil, dar dacă ai o societate iresponsabilă în mare parte, şi egoistă, atunci copiii, fără o schimbare de structură, vor deveni la fel ca părinţii lor”
Julian Hingley, expert în educaţie
Care e cea mai mare problemă pe care o au absolvenţii unei şcoli de stat din România?
Soţia mea e româncă, fiul meu e jumătate român, majoritatea prietenilor mei sunt români. Majoritatea profesorilor cu care am lucrat şi lucrez sunt români. Problemele României sunt valabile şi în UK şi în alte locuri pe unde am trăit, şi am trăit într-o duzină de ţări. Lipsa identităţii sociale din ţara asta, lipsa spiritului civic mă intriga cel mai mult. Dacă cineva m-ar întreba care e scopul educaţiei, i-aş spune că şcoala trebuie să reproducă societatea adultă. Copilul trebuie să devină un adult responsabil, dar dacă ai o societate iresponsabilă în mare parte, şi egoistă, atunci copiii, fără o schimbare de structură, vor deveni la fel ca părinţii lor. Copiii petrec mai mult timp în afara clasei, cu părinţii, decât cu profesorii. Deci nu blamaţi şcoala. Dincolo de cultura politică din ţara aceasta, ceea ce mă deranjează în România este indiferenţa oamenilor. Am petrecut foarte mult timp în România călătorind cu maşina şi cu trenul. Am fost în Maramureş, pe Valea Prahovei, în Apuseni, am fost în regiuni superbe... Din păcate am văzut gunoi peste tot.
Dacă îi înveţi pe copii o perspectivă completă, rotundă, asupra vieţii, dacă îi înveţi ce este responsabilitatea, ce este empatia socială, virtuţile civice, lucrurile acestea se pot rezolva. Elevii trebuie educaţi nu numai din punct de vedere academic, ci şi din punctul de vedere al formării caracterului.
Julian Hingley, expert în educaţie
Şcoala poate rezolva problema aceasta?
Dacă îi înveţi pe copii o perspectivă completă, rotundă, asupra vieţii, dacă îi înveţi ce este responsabilitatea, ce este empatia socială, virtuţile civice, lucrurile acestea se pot rezolva. Elevii trebuie educaţi nu numai din punct de vedere academic, ci şi din punctul de vedere al formării caracterului. La Royal School, acest aspect va fi foarte important, întrucât pe lângă trecerea examenelor, fiecare elev va avea un portofoliu obligatoriu de realizări care cuprinde activităţi de caritate, de protecţia mediului, experienţă în muncă. E important ca elevii să facă muncă în folosul comunităţii, să aibă stagii de practică la diferite firme, să deprindă abilităţi vocaţionale, să înveţe arte. Acest portofoloiu de realizări îi va face mai pregătiţi mai întâi pentru universităţi, apoi pentru un viitor angajator. Vor fi caractere mai puternice, complete, spre deosebire de cineva care va veni dintr-un sistem unidimensional, care are ca scop să te facă să ai succes din punct de vedere academic şi să te pregătească pentru facultate, dar nu îmbunătăţeşte conţiinţa socială, nici virtuţile civice. Cultura politică din ţara aceasta aparţine epocii preindustriale; există o imensă lipsă de transparenţă şi responsabilitate pentru ceea ce faci. Când spun că-mi place România, mă refer şi la faptul că zona rurală este incredibilă. Este unul dintre motivele principale pentru care sunt aici. E unul dintre motivele cele mai importate pentru care cineva ca prinţul Charles vine să viziteze România. Îi place zona rurală, cultura, tradiţiile, dar le stricaţi, distrugeţi pădurea, poluaţi râurile, aruncaţi gunoi peste tot. Alte ţări din UE au legi, sisteme care să prevină aceste distrugeri. Aici nu se întâmplă.
Cât timp este necesar pentru reformarea societăţii româneşti?
Sunt înclinat să spun că singura modalitate de a reforma societatea românească este o schimbare de generaţie prin reforma educaţiei. O schimbare în societate va fi vizibilă peste 50-60 de ani. Nu văd o variantă mai scurtă. Dacă iei elevii de astăzi şi îi faci responsabili din punct de vedere social, valorile pe care şi le vor însuşi le vor transmite copiilor lor.
Ne reîntoarcem la paradigma veche, conform căreia românii sunt fericiţi doar atunci când bombăne. Şi bombăne numai în faţa prietenilor şi familiei pentru că astfel pot toţi bombăni împreună.
Julian Hingley, expert în educaţie
Ce ar trebui să facă românii pentru a se ajunge la o reformă a educaţiei?
Interviul în care vorbesc despre reforma educaţiei în România a apărut pentru că dumneavoastră mi l-aţi solicitat în urma unui discurs pe care l-am ţinut în Aula Magna a Universităţii Babeş-Bolyai. Totuşi, specialiştii români sunt cei care ar trebui să spună aceste lucruri sau să le spună mai perseverent şi mai public. Chiar daca ar face-o, ar fi o minoritate pentru că majorităţii oamenilor cărora le pasă, nu le pasă îndeajuns încât să facă ceva în legătură cu asta. Ne reîntoarcem la vechea paradigmă, conform căreia românii sunt fericiţi doar atunci când bombăne. Şi bombăne numai în faţa prietenilor şi familiei pentru că astfel pot toţi bombăni împreună. Dacă cineva din familie ar lua iniţiativa şi ar vrea să facă ceva, ai avea o legiune de oameni care ar acţiona, dar nu o fac. În Anglia ne plângem şi ieşim în stradă. Dacă oamenii încep să demonstreze şi în România eu spun: <<Bravo!>>, pentru că au dreptul de a demonstra.
Carte de vizită Julian Hingley
Julian Hingley are peste 30 de ani de experienţă în educaţie. A activat în Marea Britanie mai bine de două decenii, iar în ultimi 10 ani a condus mai multe şcoli internaţionale în România, Şcoala Internaţională Britanică din Bucureşti şi Transylvania College din Cluj. Hingley a fost responsabil cu înfiinţarea primului program Cambridge International Examinations din România. Hingley este directorul Cross Frontier Education, un ONG înfiinţat în 2008, care are ca scop îmbunătăţirea mediului educativ din România atât pentru elevi cât şi pentru profesori. În 2009, specialistul a lansat proiectul educaţional „Teacher to Teacher”, care are ca scop îmbunătăţirea sistemului educaţional prin perfecţionare a cadrelor didactice. Julian este membru al Consiliului Strategic pentru Cluj IT Cluster şi oferă consultanţă unei serii de şcoli private din România. El este căsătorit cu o româncă.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
