Istoria mai puţin cunoscută a sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, povestită de duhovnicul Doinei Cornea: „Este legată de ceea ce ni se întâmplă astăzi“

0
0
„Adormirea Maicii Domnului” - pictură bisericească. FOTO: Ziarul lumina
„Adormirea Maicii Domnului” - pictură bisericească. FOTO: Ziarul lumina

Adormirea Maicii Domnului are o istorie care este foarte legată de ceea ce ni se întâmplă în aceste vremuri: molimă, război, încercări de tot felul, ba şi catastrofe naturale, a explicat pentru „Adevărul”, preotul Teodor Lazăr, duhovnicul regretatei disidente anticomuniste Doina Cornea.

Sute de mii de români celebrează în 15 august, „Adormirea Maici Domnului”, una dintre cele mai importante sărbători ale creştinismului. Cunoscutul preot greco-catolic Teodor Lazăr a vorbit pentru „Adevărul” despre semnificaţia „Adromirii Maici Domnului”, dar şi despre istoria mai puţin cunoscută a sărbătorii, care datează din secolul al VI-lea, când la Constantinopol, s-a luat o măsură disperată în timpul uneia dintre cele mai teribie molime care s-au petrecut în acele vremuri. 

Adevărul: Explicaţi-ne, vă rugăm, semnificaţia sărbătorii „Adormirea Maicii Domnului”.   


Teodor Lazăr: Credinţa creştină este axată pe învierea lui Iisus Hristos şi, în consecinţă, învierea fiecăruia dintre noi. Mai tot ce se celebrează în Biserică, şi Vinerea Mare dacă vreţi, devine o sărbătoare a vieţii. Creştinismul, prin excelenţă, nu presupune un cortegiu funerar, chiar dacă avem de a face uneori, în familiile noastre, în propria noastră viaţă, cu un trup inert, cu un cadavru, ca să folosesc cuvântul acesta atât de tulburător. Noi nu celebrăm nici măcar la o înmormântare trecerea în nefiinţă a unui trup, cu atât mai puţin dacă vorbim despre Fecioara Maria, care pare-se că nu s-a consumat în datele omenescului curent, deci n-avem de-a face cu un trup sub formă de rămăşiţe omeneşti, pentru că se mărturiseşte prin crezul bisericii că Fecioara Maria a fost luată cu tot cu trup la cer, adică n-a avut parte de coruperea, descompunerea corpului. 



- Care este istoria acestei sărbători?



„Adormirea Maicii Domnului” are o istorie care este foarte legată de ceea ce ni se întâmplă în aceste vremuri sau de o vreme încoace: molimă, război, încercări de tot felul, ba şi catastrofe naturale. Asemenea lucruri au mai fost în istorie şi ele revin. Azi, desigur, se face foarte multă risipă de energie politică pe anumite teme curente şi recurente. Sărbătoarea nu este legată de data din calendar la care a murit Fecioara Maria. Practic, aceste sărbători, fie că vorbim de Adormirea sau Naşterea Maicii Domnului, pornesc de la nişte date istorice la care s-au sfinţit biserici dedicate Ei, biserici aflate în apropierea Ierusalimului. De acolo avem Sfânta Marie Mare şi Sfânta Marie Mică - după dimensiunea bisericilor, a templelor creştine care au fost consacrate cu hramul Sfintei Fecioare Maria. 

Istoria e în felul următor, undeva în secolul al VI-lea, în Constantinopol au survenit momente foarte dificile care se repetau, anume molime foarte puternice, care debutau undeva la începutul verii şi atingeau maximul valului undeva tocmai în luna august, când căldurile erau foarte puternice şi igiena era aşa cum era. Răspândirea acestor molime înspăimânta de-a dreptul, mai ales că nu se ştiau cauzele acestora, ci se vedeau doar efectele devastatoare. Pe la mijlocul secolului al VI-lea, anual, uneori cu anumite intermitenţe, veneau aceste molime care provocau pagube umane severe. Într-un an s-a luat decizia la curtea imperială să fie scoasă relicva sfintei cruci, cea pe care o găsise Sfânta Elena şi care se afla în tezaurul curţii imperiale. În 1 august, în timpul unui val de molimă devastatoare, s-a hotărât – după ce s-a recurs la tot tot felul de intervenţii, specifice vremii, medici şi tot ce se putea - să se scoată relicva sfintei cruci într-un pelerinaj şi să fie invitaţi toţi credincioşii ca în fiecare zi, spre seară, după ce veneau de la muncă, să facă un pelerinaj zilnic cu rugăciuni adresate Sfintei Fecioare Maria şi lui Isus. Dacă ne uităm în calendare – fie ortodoxe sau greco-catolice – vom vedea că pe 1 august se pomeneşte Scoaterea Sfintei Cruci. Nu se ştiu multe detalii, dar despre asta este vorba. Iar în 14 august vom avea notat în calendar Aducerea Sfintei Cruci. După 14 zile în care, în fiecare zi cu sfânta cruce în frunte, poporul se aduna cu preoţii şi se rugau, se pare că în a 14-a zi a încetat brusc molima şi efectele ei, iar în 15 august au adus mulţumire lui Dumnezeu şi Sfintei Fecioare Maria cu o sărbătoare. Această sărbătoare a fost legată şi de data în care a fost inaugurată o biserică în apropierea Ierusalimului, dedicată Adormirii Maicii Domnului.



- Are această sărbătoare relevanţă şi astăzi?



Această istorie are relevanţă şi astăzi, este legată de molimă şi de lucruri care se întâmplă şi astăzi. Şi atunci s-au încercat tot felul de soluţii, şi până la urmă şi-au dat seama că Dumnezeu este soluţia. Astăzi, Dumnezeu este pus, în mod eronat evident, ca o cauză a ceea ce se întâmplă, dar nu ca soluţie. Dumnezeu nu este cauza, ci prima şi ultima soluţie. 

cluj lazar teodor

Teodor Lazăr, duhovnicul Doinei Cornea   

Teodor Lazăr este preotul paroh al Catedralei Greco-Catolice „Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca. S-a născut la 29 decembrie 1972, în localitatea Letca (SJ). A fost hirotonit diacon la 29 iunie 1996, în Cluj-Napoca, de către IPS George Guţiu. Apoi a fost hirotonit preot la 15 august 1996, în localitatea Nicula din Cluj, de către IPS George Guţiu. Este încardinat în Eparhia de Cluj-Gherla. Lazăr a fost duhovnicul cunoscutei disidente anti-comuniste Doina Cornea. La moartea ei, Lazăr a propus Bisericii Greco-Catolice trecerea Doinei Cornea în rândul sfinţilor. 

Vă mai recomandăm: 

 

Duhovnicul Doinei Cornea, despre curajul excepţional al opozantei regimului comunist: „Când toţi preferau poziţia preşului, ea a stat în picioare“

 

 

VIDEO Singurul discurs aplaudat la înmormântarea Doinei Cornea: „La catafalcul Papei Paul II, polonezii au strigat: sfânt! Asta vreau să cer şi eu”

Cluj-Napoca


Ultimele știri
Cele mai citite