FOTO VIDEO Dialog Mario Vargas Llosa-Gabriel Liiceanu la Cluj. Llosa: „Din păcate, în societate, literatura este văzută ca un amuzament, dar trebuie să depăşim acest stadiu“
0
Sute de clujeni au venit, marţi, 21 mai, la Facultatea de Litere din cadrul UBB, să-l vadă pe scriitorul peruan Mario Vargas Llosa care a luat Premiul Nobel pentru Literatură în 2010 şi să-l asculte discutând cu Gabriel Liiceanu despre rolul ficţiunii, al poveştilor în viaţa oamenilor.
„Un prieten i-a spus că mâine (n.r. azi) va fi o zi fericită pentru toată lumea.
Bucuraţi-vă acum pentru că mai există doi mari scriitori în viaţă după care literatura va intra într-o criză iremediabilă, mai e Mario Vargas Llosa şi Mircea Cărtărescu (n..r sala râde, la fel şi Liiceanu).
Spune-le celor din Cluj să se bucure că se întâlnesc cu Flaubert. Cum ar fi să avem în faţă aşa ceva? (n.r. Llosa râde)“, a spus Liiceanu.
Acesta a mulţumit UBB pentru sprijinul acordat şi, în special, decanului de la Litere care a trimis, în urmă cu un an şi jumătate, un e-mail scriitorul peruan pentru a-l invita la Cluj.
Sute de clujeni, poate chiar o mie, i-au ascultat pe cei doi scriitori discutând în amfiteatrul Mihai Eminescu, şi prin plasme în amfiteatrul William Shakespeare şi în curtea interioară a facultăţii, unde este un spaţiu verde.
Înainte de dialog, mulţimea de oameni l-a făcut şi pe Gabriel Liiceanu să se oprească şi să facă, cu telefonul mobil, o fotografie cu cei din curte.
Mario Vargas Llosa a venit prin curte, în aplauzele celor prezenţi, alături de Gabriel Liiceanu, rectorul UBB şi decanul de la Litere.
„Nu ştiu să fie atât de multe ţări unde opera lui Mario Vargas Llosa să fie tradusă într-un mod atât de sistematic. Cred că ar mai fi 4-5 volume şi am ajunge la opere complete“, a afirmat decanul de la Litere, profesorul Corin Braga.
Dialogul dintre Llosa şi Liiceanu a fost captivant. Un exemplu mai jos:
Gabriel Liiceanu:
„Trăim surparea codului de valori a lumii în care am trăit, am crescut. Dacă avem senzaţia că trăim la o răscruce a istoriei, lucrul ăsta se întâmplă pentru că valorile în care am crezut noi o viaţă întreagă par să-şi piardă valabilitatea universală. Şi dacă pe ele s-a ridicat literatura Occidentului, al cărui elogiu îl face Mario Vargas Llosa, atunci această criză a valorilor pe care le-am crezut universale va explica poate şi dispariţia literaturii în forma de până acum, şi degradarea civilizaţiei umane.
Ce vreau să spun.
(...)
O dată cu naşterea dialogului cu un singur zeu, nu cu un stol de zei, are loc invenţia conştiinţei umane. Atunci când omul făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu trebuie să stea de vorbă cu o instanţă, să se privească în ochii ei, şi în raport cu judecata pe care o face asupra lui această instanţă se raportează în mod echivalent şi la semenii lui, descoperind seamănul ca un individ diferit, dar acelaşi în altul abia atunci se naşte conştiinţa morală.
Adevărul este că întreaga cultură europeană, şi literatura Occidentului, s-a născut pe setul de valori mai întâi religioase exprimate sub forma legământului de pe Muntele Sinai, amplificate în Noul Testament, şi secularizate apoi în filosofia Luminilor, la sfârşitul secolului al XVIII-lea
Acolo, tot setul de valori de pe Muntele Sinai a trecut în conştiinţa noastră indiferent de faptul că suntem sau nu practicanţi religioşi.
Altfel spus, conştiinţa seamănului, valorile de tipul distincţie bine-rău, onoare-generozitate, personaje ca Don Quijote, mila, respectul, admiraţia, toate valorile pe care le-am trăit noi şi s-a ridicat lumea Occidentului şi odată cu ea literatura, ficţiunea literară de care vorbeşte Mario Vargas Llosa s-a prăbuşit în clipa în care au apărut ideologii care au declarat că aceste valori nu sunt universal-umane şi care sunt produsele unei societăţi istorice care trebuie lichidate. Comunismul a făcut asta.
Astăzi noi trăim clar senzaţia surpării valorilor din care s-a născut literatura Occidentului, valorile secularizate din epoca iluministă. În locul lor sunt promovate fanatismul de tipul terorismului etc., antiindividualismul, antidemocraţia, ura (...)
Dat fiind că există această surpare a valorilor pe care noi le-am crezut ca aparţinând speciei umane ca fiind absolute şi că de ele a atârnat soarta literaturii, ele prăbuşindu-se, ce mai aşteptaţi de la literatura viitorului“, l-a întrebat Liiceanu pe Llosa.
Răspunsul lui Mario Vargas Llosa:
„Eu nu sunt atât de pesimist ca domnul Liiceanu, nu că aş fi optimist de profesie, dar la ora bilanţului cred că există mai multe motive pentru a fi optimişti decât pesimişti. Atunci când eram tânăr lumea părea să meargă în mod iremediabil către comunism existau minorităţi democratice care nu mai erau aplecate spre ele însele, iar restul lumii care nu erau nici comunişti, nici regimuri democratice, erau dictaturi militare, corupte.
Astăzi este cu totul altă panoramă.
Comunismul s-a prăbuşit chiar la modul literar vorbind şi nu a făcut-o prin agenţii externi, ci din cauza lipsei de capacitate de a satisface necesităţile elementare, unde a prins rădăcini. Mă refer la ţările ca Uniunea Sovietică, China, jumătate din Europa rămânând două acronisme în lume, Coreea de Nord şi Cuba.
Bineînţeles că Coreea de Nord sau Cuba nu pot fi modele ale unei societăţi drepte şi libere a viitorului“
Mario Vargas Llosa a mai subliniat că:
„Nu aş vrea să se ajungă la concluzia că ceea ce este fundamental într-o societate este doar să avem cititori foarte buni. (...)
Din păcate, în societate, literatura este văzută ca un amuzament, dar ideea mea este că trebuie să depăşim acest stadiu şi să ne distanţăm văzând şi lucrurile pe care le pun în pericol literatura, lucrurile care le discută astfel încât cred că este nevoie de o aplecare spre profunzime şi de a crea nişte indivizi liberi, democratici care să nu mai aparţină turmei, care să-şi dezvolte un spirit critic, care să fie sensibili, care să nu fie dominaţi de violenţă, rasisme, fanatisme.
Cred că doar în acest sens se poate ajunge la o societate pacifică, egalitară şi o condiţie sine qua non, nu neapărat extensibilă indivizilor, este educaţia şi aici mă refer la educaţia literară.(...)
Istoria o scriem noi, în fiecare zi, prin alegerile noastre, prin ceea ce facem“
Despre dragoste cu Mario Vargas Llosa – „Dragostea este o creaţie culturală“
Scriitorul peruan a subliniat, din nou, ideea că literatura trebuie să apere oamenii de dictaturi şi control, ea fiind motorul progresului umanităţii.
„Marea literatură reprezintă antidotul aceste viziuni mici asupra umanităţii. Literatura trebuie să apere umanitatea împotriva dictaturilor“, a afirmat Llosa.
După dialog, Llosa a acordat autografe, însă nu câte şi-ar fi dorit oamenii deoarece, din pricina oboselii, a fost nevoit să se oprească.
Scriitorul peruan va pleca mâine din Cluj.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
