FOTO Una dintre cele mai mari firme de proiectare din ţară, implicată de 4 ani în „războiul juridic“ dintre doi vecini
0Una dintre cele mai importante firme de proiectare din Cluj şi din ţară, SC Bogart Construct, este implicată într-un adevărat „război juridic” dintre două familii din Cluj-Napoca, concretizat în 4 ani de procese civile şi plângeri penale făcute de o parte şi de alta. În aşteptarea unei decizii a instanţelor casa lor este distrusă cu fiecare zi ce trece, spune Florin Pop Pâgleşan.
Una dintre cele mai importante firme de proiectare din Cluj, SC Bogart Construct, care a contribuit la realizarea unor proiecte precum Cluj Arena, reabilitarea Parcului Central şi a clădirii Casino (Cluj-Napoca), Buftea Business Center (Bucureşti), Centru logistic Electrolux (judeţul Satu Mare) sau Fabrica Leier (judetul Alba), este implicată într-un conflict între doi vecini care s-a lăsat cu mai multe procese şi plângeri penale timp de mai bine de 4 ani.
Familia Pop Pîgleşan îşi acuză vecinii – familia Pătcaş- că lucrările realizate cu ocazia edificării unei construcţii şi ulterior a unui zid de sprijin au afectat integritatea casei acestora. Proiectul casei familiei Pătcaş a fost realizat de specialiştii de la Bogart Construct.
Procesul civil a început în toamna anului 2016. În cererea de chemare în judecată înaintată de familia Pop se arată că: în a doua parte a anului 2015, pârâţii au început lucrările pentru ridicarea pe terenul acestora a unei case unifamialiale S+P+M, precum şi lucrările pentru amenajarea exterioară a terenului. Astfel, pe ternul pârâţilor s-a executat o săpătură cu adâncimea de 2,5 metri, aflată la 2 metri de gardul reclamanţilor. Familia Pop a angajat un expert tehnic - Augustin Popa - care a concluzionat că aceste lucrări pot provoca distrugerea casei lor. În expertiza tehnică întocmită de Augustin Popa se arată că „se impune executarea unor lucrări de stabilizare a taluzului”, în speţă un zid de sprijin de protecţie, astfel încât să nu fie afectată casa vecină.
„Trăim cu gândul de a evacua casa pentru siguranţa noastră”
Familia Pătcaş a obţinut autorizaţia de construire 822/2016 pentru construirea zidului de sprijin cerut de vecini, iar în februarie 2017 au început lucrările.
Florin Pop Pîglişan susţine că în 28 februarie 2017 s-a declanşat distrugerea casei sale: „La ora 16.30, am ajuns acasă de la serviciu şi am constatat ca drumul de 1,8 metri care despărţea proprietatea noastră de proprietatea familiei Pătcaş a fost escavat în totalitate, săpăturile în plan vertical ajungând la 6 metri adâncime şi la 2 metri distanţă de zidul casei pe întreaga lungime a casei şi a curţii/ 25 de metri, pe limita de proprietate a noastră paralel cu acestea .Pentru familie a fost un şoc motiv pentru care am sesizat: -poliţia control urbanism, Inspectoratul de Stat în Construcţii Cluj, Sectia 4 Poliţie, pe expertul Zileriu, expertul Fosti şi alţi martori prezenţi la ora 17.30 toţi la faţa locului”. Inspectoratul de Stat în Construcţii a dispus sistarea lucrărilor întrucât autorizaţia de construire pentru zid nu era completă.
Zidul a fost construit, după completarea documentaţiei, la circa 4 luni de la începerea lucrărilor.
„S-a realizat un zid compromis, fără a respecta nimic din prevederile Np120/2014 Normativul privind cerinţele de proiectare, execuţie şi monitorizare a excavaţiilor adânci în zone urbane, materialul din spatele zidului, compactarea neconformă duc în continuare la distrugerea casei noastre”, mai susţine Florin Pop. El precizează că primele semne de fisuri la casă au apărut la începutul lunii mai 2017, la 2 luni de la escavarea drumului. „Ulterior au apărut alte fisuri noi şi continuă să apară şi să se înmulţească în prezent, reprezentând un pericol. Trăim cu gândul de a evacua casa pentru siguranţa noastră. Acestea sunt concluziile experţilor, vorbesc dspre rapoartele a 7 experţi). Zgomotele, trosnetele din timpul nopţii sunt de coşmar pentru mine şi familia mea, crăpăturile s-au mărit semnificativ cu penetrarea zidului până sub talpa fundaţiei şi sunt mai pronunţate pe partea adiacentă săpăturilor.”
De cealată parte, Călin Părcaş explică: „Am obţinut autorizaţia de construire nr.822/17.06.2016 ȋn baza căreia am şi executat, ȋn mod evident, cât se poate de legal, zidul de sprijinire pe limita de proprietate a imobilelor părţilor, având la bază proiectul realizat de dr.ing. Mircea Petrina, verificat dl. dr.ing. Augustin Popa.”.
Zidul de sprijin ridicat de familia Pătcaş
Prima expertiză
După construirea zidului, procesul a continuat. Mai mult, pârâţii au susţinut că inclusiv realizarea zidului a avut ca efect distrugerea casei lor.
În ianuarie 2019, la dosar a fost depusă expertiza întocmită de expertul tehnic conf. dr. ing Bogdan Ion Alex, din Timişoara, expert desemnat de instanţă prin tragere la sorţi. Expertul a avut de răspuns la mai multe obiective.
Obiectivul C – „Să se stabilească de către expert dacă lucrările de excavare executate de către pârâţi anterior şi cu ocazia edificării zidului de sprijin, la o adâncime de până la 6 m faţă de terenul natural, au intrat în zona adiacentă şi au fost de natură să afecteze terenul şi casa reclamanţilor, precum şi dacă acestea au fost concret afectate.”
Concluzia expertului a fost: „Lucrările de excavare executate de pârâţi fără a avea un proiect tehnic şi avizele necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie la adâncimi de -5,5 – 6,0 m în perioada 28.02...02.03.2017, dar şi lucrările de excavaţii pe baza prevederilor AC nr. 822/2016 obţinută fără îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevăzute în Normativul NP120-2014, de monitorizare şi urmărire a comportării clădirilor adiacente a afectat zona care constituie terenul de fundare al imobilului producând degradări prin fisurare, crăpături şi tasare a imobilului acestora ca urmare a dezvoltării planurilor de alunecare de pământ de sub clădire înspre partea excavată de mare adâncime.”
Obiectivul următor a fost să se arate „dacă zidul de sprijin edificat de către pârâţi a fost executat în conformitate cu prevederile Autorizaţiei de Contruire nr. 822/2016 şi dacă a fost respectat proiectul tehnic şi detaliile de execuţie, precum şi dacă măsura luată este suficientă pentru punerea în siguranţă a terenului şi casei reclamanţilor sau sunt necesare măsuri suplimentare cu indicarea acestora.”,
Concluziile expertului au fost: „Zidul de sprijin realizat de către pârâţi respectă proiectul tehnic conform AC nr. 822/2016, dar autorizaţia de construire eliberată nu respectă Normativul NP 120-2014 paragraful 3, subpunctele 3,4 şi 5 privind adoptarea soluţiilor tehnice pentru execuţia zidului de sprijin, expertizarea tehnică a construcţiilor în zona adiacentă şi proiectul de verificare a rezistenţei şi stabilităţii clădirilor existente sub influenţa săpăturilor adânci din vecinătatea acestora.”
Expertul a mai arătat de asemenea: „La această dată lucrările care pot preîntâmpina producerea unui prejudiciu prin cedarea structurii de rezistenţă a imobilului str. Câmpului 305 sunt lucrări de sprijiniri speciale prin realizarea unui ecran format din piloţi executaţi la faţa locului cu diametrul mai mare de 600 mm, şi lungimi care depăşesc adâncimea de săpătură deschisă efectuată. Dispunerea piloţilor din beton armat se va realiza pe baza unui proiect tehnice şi cât mai aproape de peretele longitudinal al imobilului afectate de fenomenele de alunecare, tasare”.
Acesta a mai precizat: „Este necesară urgentarea efectuării lucrărilor de sprijinire a imobilului din str. Câmpului nr 305, prin intemediul piloţilor forţaţi la faţa locului deoarece alunecarea volumelor de pământ care constituie terenul de fundare a imobilului este o deplasare lentă şi continuă în timp.” Este vorba despre o investiţie de mai multe zeci de mii de euro.
Florin Pop arată fisurile din casa familiei.
Suspendarea procesului. Etapa plângerilor penale
Instanţa decis în 10 mai 2019, suspendarea procesului civil până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. 9468/P/2018 deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. În urma plângerii penale formulate de familia Pop, Parchetul a dispus, în dosarul penal cu nr. 9468/P/2018, „efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de patru suspecţi, privind comiterea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C.pen. şi infracţiunea prev. de art. 35 alin. 1 şi 2 din Legea 10/1995”, se artă într-un răspuns primit de la Parchet.
Astfel, soţii Pătcaş sunt cercetaţi cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 35 alin. 1 şi 2 din Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.” Articolul amintit prevede că „Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă în acest fel este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.”
Mai este cercetată firma care a realizat studiu geotehnic pentru proiectul casei familiei Pătcaş. Parchetul a susţinut că „există indicii temeinice” conform cărora, „această societate nu a întocmit niciodată vreun studiu geotehnic pentru Pătcaş Călin şi Pătcaş Irina Ioana, nu a executat foraje, nu a prelevat probe de pământ pentru casa familiei Pătcaş”.
Redăm mai jos motivele invocate de Judecătoria Cluj pentru suspendarea procesului:
„Potrivit ordonanţei emise în dosarul nr. 9468/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunile de distrugere prev. de art. 253 alin. 1 NCP şi cea prev. de art. 35 alin. 1 şi 2 din Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii. Astfel, potrivit art. 35 din acest act normativ proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă în acest fel este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Conform alineatului 2 fapta prevăzută la alin. 1, dacă a produs una ori mai multe dintre următoarele consecinţe: pierderi de vieţi omeneşti, vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia ori mai multor persoane, distrugerea totală sau parţială a construcţiei, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante ori alte consecinţe deosebit de grave, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
Potrivit ordonanţei din data de 22.04.2019 emisă în dosarul nr. 9468/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. 1 NCP, în considerente reţinându-se de către organul de urmărire penală că există indicii temeinice întrucât fişa încercărilor de laborator executate asupra probelor-care a stat la baza elaborării, în cursul lunii aprilie a anului 2015, de către SC GEOTEHNICA PROIECTARE SRL a studiului geotehnic pentru proiectul locuinţă unifamilială Sp+P+E str. Câmpului, nr. 303A provizoriu, Cluj-Napoca, ai cărui beneficiari sunt Pătcaş Călin şi Pătcaş Irina Ioana, nu a fost întocmită de către SC GEOTEHNICUM SRL, în concret această societate nu a întocmit niciodată vreun studiu geotehnic pentru Pătcaş Călin şi Pătcaş Irina Ioana, nu a executat foraje, nu a prelevat probe de pământ pentru casa familiei Pătcaş. Prin ordonanţa din data de 23.04.2019 emisă în dosarul nr. 9468/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de suspectul persoană juridică SC GEOTEHNICA PROIECTARE SRL. Ordonanţa a fost confirmată de procurorul Şimon Dragoş Nicolae din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Trebuie menţionat că în cuprinsul acestui act procedural se arată că prin ordonanţa din data de 08.02.2019 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de numiţii Pătcaş Călin şi Pătcaş Irina Ioana pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 35 alin. 1 şi 2 din Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.”
Concluzia instanţei este că „studiul geotehnic amintit în cuprinsul ordonanţei din data de 23.04.2019 emisă în dosarul nr. 9468/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca este o piesă esenţială în dosarul în baza căruia s-au emis autorizaţiile de construire nr. 711/2015 şi 822/2016 de care se prevalează pârâţii în prezenta cauză.”
Altfel spus, studiu geotehnic folosit pentru autorizaţia de construire a casei familie Pătcaş respectiv autorizaţia de construire a zidului de sprijin ar putea fi unul fictiv.
Probleme la casa familiei Pop.
Plângere penală împotriva expertului
Familia Pătcaş a contraatacat cu o plângere penală la DNA în care familia Pop Pâgleşan era acuzată de instigare la mărturie mincinoasă şi dare de mită, iar expertul Bogdan Ion Alexandu era acuzat de mărturie mincinoasă şi luare de mită. În plângere se artă, practic, că expertul ar fi fost influenţat şi chiar mituit de familia Pop să redacteze o expertiză favorabilă.
Prin Ordonanţa nr.15/P/2019 din data de 02.04.2019 a DNA Cluj a fost dispusă clasarea cauzei cu privire la infracţiunile de dare şi luare de mită, precum şi disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a dosarului, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
În plângere, Călin Pătcaş arată:
„Deşi realizarea zidului de sprijin reprezenta ȋn realitate pretenţia dedusă judecăţii de către dl POP PÎGLESAN, acesta a fost nemulţumit şi de această dată, poziţia sa procesuală raportat la aceasta fiind aceea că ridicarea zidului de sprijin, nu doar că nu ȋi este folositoare, ci chiar vătămătoare, contribuind la rândul său la fenomenul de degradare a casei proprietatea sa”.
În consecinţă, Pătcaş a angajat un expert tehnic - prof. univ. emerit dr. ing. Florian Roman, expert tehnic MLPAT, care a ȋntocmit Raportul de expertiză tehnică nr.34/2017, ale cărui concluzii sunt:
„săpăturile aferente executării zidului de sprijin nu au afectat în niciun fel clădirea vecină şi prin urmare, imobilul fam.POP nu este supus niciunui risc. Dl Roman a ȋnvederat ȋn cuprinsul acestui raport că, dat fiind faptul că săpăturile ȋn discuţie, s-au efectuat la cca. 3,5- 3,8 m adâncime, fundaţia imobilului dl POP PÎGLESAN nu a fost cu nimic afectată, neexistând niciun fel de interferenţă ȋntre cele două planuri, cel al fundaţiei şi cel al săpăturilor.”
În plângerea penală se arată că „expertul BOGDAN ION ALEXANDRU susţine faptul că săpăturile efectuate ȋn vederea realizării zidului de sprijin de către subsemnatul, s-au făcut la o adâncime de 5,5 – 6 m, lucru care ar fi destabilizat o masă de pământ de sub construcţia dlui POP PÎGLESAN. Menţionez că dl expert face această afirmaţie ȋn mod cu totul şi cu totul neȋntemeiat, ȋn condiţiile ȋn care, cu ocazia deplasării la faţa locului, acesta nu a făcut niciun fel de verificări tehnice, forări ȋn subsol, studii geotehnice sau dezveliri ale fundaţiei casei dlui POP PÎGLESAN sau ale zidului de sprijin, care să-i fi permis să stabilească adâncimea săpăturii efectuate cu ocazia executării zidului de sprijin avut ȋn vedere”.
„Motivul pentru care apreciez că dl BOGDAN se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de luare de mită, iar dl si dna. POP PÎGLESAN, de săvârşirea infracţiunii de dare de mită, este reprezentat atât de conţinutul propriu-zis al concluziilor din raportul de expertiză ȋntocmit de dl expert, cât şi de conjunctura si comportamentul din proces pe care dl. POP PÎGLESAN si avocatul acestuia l-au avut”, se mai arată în plângere. Acesta mai arată că avocatul familiei Pîgleşan a intrat în posesia raportului expertului înainte ca acesta să fie depus la instanţă.
Contraexpertiza făcută de familia Pătcaş
În plângerea penală sunt prezentate şi observaţiile expertului angajat de familia Pătcaş, prof.dr.ing.expert tehnic Af Florian Roman, care raportat la lucrarea dlui expert Bogdan arată următoarele:
„-este foarte important să se stabilească prin sondaje la fundaţia casei reclamantului, adâncimea de fundare şi lăţimea fundaţiei, atât ȋn aval, cât şi ȋn amonte, atât ȋn zona cu subsol, cât şi ȋn zona fără subsol; expertiza tehnică nu poate fi realizată fără aceste informaţii;
- afirmă expertul ( Bogdan Ioan Alexandru) că umpluturile executate în spatele zidului de sprijin nu sunt însoţite de acte care să arate calitatea acestora, ceea ce este o altă eroare întrucît există atît încercări de laborator cît şi încercări de penetrare dinamică, iar rezultatele acestora au confirmat o compactare bună a umpluturii”.
- pentru o analiză completă şi corectă a cauzelor degradărilor sunt necesare următoarele: o analiză a proiectului clădirii (prin expertiză A1), o verificare a respectării proiectului la execuţie (prin studio geotehnic şi expertiză A1); un releveu al fisurilor din fiecare perete, de la un capăt la celălalt al fisurii cu precizarea deschiderilor fisurii; ȋnclinarea unei fisuri şi variaţia deschiderii pe lungimea ei pot conduce spre descoperirea cauzei (prin expertiză A1)
- expertul trebuie să interpreteze rezultatele măsurătorilor ȋn corelare cu natura terenului din aplasament şi cu condiţile de fundare a clădirii, pe care însă nu le cunoaşte.”
Plângere penală împotriva Bogart Construct
Familia Pâgleşan a formulat o plângere penală şi împotriva firmei care a proiectat casa vecinilor SC Bogart Construct SRL, dar şi împotriva mai multor membri ai familiei Petrina: Bogdan Petrina, care a exercitat atribuţii de proiectat de rezistenţă în contextul elaborării documentaţiei tehnice care stă la baza emiterii AC nr. 822/2016; Mirela Cornelia Petrina, ce a exercitat atribuţii de proiectant general şi de arhitectură în contextul elaborării documentaţiei tehnice care stă la baza emiterii AC nr. 822/2016; şi Ing. Petrina Mircea, având calitatea de verificator de proiecte atestat A1, A2 pentru documentaţia tehnică care stă la baza emiterii AC nr. 822/2016;
„Plecând de la circumstanţa că săpătura previzionată pentru edificarea zidului de sprijin depăşea încă din stadiul de proiect tehnic adâncimea de 3,00 m, s-ar fi impus ca în contextul întocmirii documentaţiilor tehnice anterior emiterii autorizaţiei de construire, persoanele cu responsabilitate în acest sens (proiectanţi, verificator de proiecte, etc.) să semnaleze incidenţa Normativului Np 120-2014 care cuprinde inclusiv cerinţele de proiectare, execuţie şi monitorizare a excavaţiilor adânci în zonele urbane. Dacă aceste persoane şi-ar fi respectat obligaţiile ce le revin conform legislaţiei în materie aplicabile, inclusiv din prisma reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa construcţiilor, s-ar fi evitat punerea în pericol a vieţii şi integrităţii persoanelor vătămate, materializată prin distrugerea parţială a construcţiei locuinţă personală a acestora”, se arată în plângerea penală.
Invocând expertiza tehnică a inginerului Bogdan Ion Alexandru, în plângerea penală se arată: „se poate concluziona că autorizaţia de construire a fost emisă cu încălcarea legii, expertul concluzionând că au fost încălcate prevederile Normativului NP 120/2014. Circumstanţa emiterii autorizaţiei de construire în mod nelegal a permis suspecţilor Pătcaş efectuarea de lucrări de construcţii în baza autorizaţiei ce în final au condus la distrugerea prin fisurare a casei persoanelor vătămate.”
„Prin respectarea cerinţelor incluse în acest normativ, s-ar fi impus întocmirea unei documentaţii geotehnice pentru lucrările de excavaţii adânci (studiu geotehnic, studiu geotehnic de detaliu, raport de monitorizare geotehnică a execuţiei), precum şi expertizarea tehnică a casei persoanelor vătămate pentru a identifica eventualele măsuri de siguranţă necesare. Respectarea obligaţiilor cuprinse în acest act normativ încă din stadiul de elaborare a documentaţiilor tehnice care au stat la baza emiterii AC nr. 822/2016 ar fi putut preîntâmpina distrugerea casei persoanelor vătămate”, se mai arată în plângere.
În baza analizei experţilor prof. dr. ing. Moga Andrei şi dr. ing. Alexandru Damian, în plângere se arată că „se pot identifica o serie de nelegalităţi flagrante cu privire la modalitatea de emitere a AC nr. 822/2016 (privind zidul de sprijin) derivând din faptul că piesele scrise şi desenate care compun documentaţia tehnică nu se referă la zidul de sprijin şi săpăturile adânci necesare, ce au determinat în final distrugerea casei persoanelor vătămate:
- Certificatul de urbanism CU nr. 433/29.01.2016 a fost emis pentru împrejmuire teren şi modificarea soluţiei autorizate cu AC nr. 711/17.06.2015, astfel că autorizaţia de construire nu avea ca obiect alte lucrări de construire;
- Prin Cererea pentru emiterea autorizaţiei de construire înregistrată sub nr. 180416 din 21 aprilie 2016 s-a solicitat Modificare soluţie autorizată cu AC nr. 711/17.06.2015 „Construire casa unifamiliala cu regim de inaltime S+P+E, amenajari exterioare – extindere casa la nivelul parterului si imprejmuire teren”, fara a face trimitere la autorizarea edificării zidului de sprijin.”
În plângerea penală se mai arată că „Memoriul de rezistenţă face trimitere la măsurătorile cuprinse în Încercările false de laborator ce stau la baza Studiului Geotehnic realizat de SC Geotehnica Proiectare SRL în contextual emiterii AC nr. 711/2015. Distinct de această circumstanţă, nici proiectanţii şi nici verificatorul de proiecte nu reclamă necesitatea elaborării unui nou studiu geotehnic special pentru zidul de sprijin. În elaborarea documentaţiei pentru partea de rezistenţă pentru obiectivele noi autorizate se utilizează studiul elaborat pentru casă şi nu pentru împrejmuire sau zidul de sprijin. Necesitatea unui studiu geotehnic pentru zidul de sprijin derivă din prevederile NP 120-2014 art. 5.1, alin. 1, 2, 3, ce trebuiau cunoscute şi respectate obligatoriu de către toţi proiectanţii şi verificatorii de proiecte.”
Reclamanţii mai arată că „studiul geotehnic iniţial, exceptând neconcordanţa acestuia cu realitatea, fapt ce trebuia semnalat de toţi proiectanţii şi de verificatori (lipseau fişele de foraj, nu exista o fişă a încercărilor de laborator în original), nu corespundea cu cerinţele prevederilor din NP 120-2014 şi ca atare nu putea fi folosit la proiectarea zidului de sprijin. Studiul geotehnic în cazul excavaţiilor adânci este mult mai complex şi cuprinde un alt conţinut decât cel standard pentru realizarea fundaţiilor unei clădiri de locuit.”
În concluzia plângerii penale se arată: „În raport de nelegalităţile flagrante descrise mai sus în procesul de elaborare a documentaţiei tehnice ce stă la baza AC nr. 822/2016, se impune efectuarea de cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 35 din Legea nr. 10/1995 de către persoanele fizice şi juridice identificate mai sus, ce au exercitate atribuţii de proiectare, verificare a unei construcţii „fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă în acest fel este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane.” şi ce a avut drept consecinţă distrugerea parţială a persoanelor vătămate”
Bogart Construct a lucrat la proiectarea Cluj Arena
Reacţia Bogart Costruct
Compania Bogart Construt a trimis, la solicitarea „Adevărul” următorul punct de vedere:
„Proiectul zidului de sprijin realizat la limita de proprietate a familiei Patcas, pe latura sudica, nu se invecineaza cu terenul familiei Piglesan, ci cu o parcela avand statutul de drum de servitute. Mai mult, casa familiei Piglesan se afla la o distanta de aproximativ 3,60 m de acest zid.
Proiectul acestui zid este un proiect corect realizat, avand indicatii tehnice de sapatura sprijinita si pe tronsoane pe latura sudica si de urmarire zilnica a situatiei taluzurilor de catre dirigintele de santier. Au fost intocmite pe langa proiect, dispozitii de santier si adrese catre beneficiar cu scopul precis de a clarifica orice potentiala nelamurire a beneficiarului privind executia.
Mentionez foarte clar ca inainte de inceperea sapaturilor pentru zid, familia Piglisan a apelat la un expert tehnic MLPTL mai mult decat competent, care a intocmit un raport de expertiza privind situatia casei reclamantului.
Acest raport intocmit la comanda reclamantului spune ca este necesar un zid de sprijin si modul in care acesta sa se faca. Reclamantul a depus aceasta expertiza la Primarie, iar Primaria printr-o adresa ne-au transmis aceasta expertiza, in scopul de a ne informa de pretentiile beneficiarului. Proiectul zidului a fost facut respectand intocmai aceasta expertiza intocmita la comanda reclamantului.
De asemenea proiectul acestui zid de sprijin a fost ulterior expertizat de catre alt expert tehnic MLPTL si nu au fost constatate abateri de la normele de proiectare sau de la studuiul geotehnic.
In ceee ce priveste legalitatea emiterii autorizatiei de construire pentru modificarea autorizatiei initiale, cu extinderea casei, amenajarea curtii si realizarea acestui zid de sprijin, va transmit ca documentele au fost verificate de ISC, autoritate in masura sa faca acest control, iar rezultatul a fost acela ca documentatia care a stat la baza obtinerii acestei autorizatii a fost corect si complet intocmita”.
Plângere penlă împotriva angajaţilor Primăriei
Familia Pop a făcut o plângere penală şi împotriva anagjaţilor Primăriei care au avut legătură cu emiterea autorizaţiei de contruire pentru zidul de sprijin invocând: „Nerespectarea Legii nr. 50/1991 şi a legislaţiei speciale aferente derivă inclusiv din circumstanţa înregistrării cererii sub nr. 127324/43 din 14.03.2017 formulată de către ing. Mirela Cornelia Petrina. Astfel, ulterior emiteri AC nr. 822/2016, ca urmare a controalelor ISC nr. 8962/02.03.2017, 10860/13.03.2017, suspecţii Pătcaş „corectează” documentaţia tehnică, prin depunerea planului de situaţia şi a planului de trasare pentru zidul de sprijin. Cu toate acestea, persoanele responsabile de emiterea AC nr. 822/2016 aveau obligaţia să pună în vedere beneficiarului completarea documentaţiei tehnice anterior emiterii autorizaţiei. Neavând la momentul emiterii autorizaţiei un plan de situaţia şi de trasare al zidului de sprijine, este limpede că funcţionarii implicaţi în procesul de emitere a documentului de autorizare nu au avut niciun moment în vedere incidenţa normativului NP 120-2014.
În aceste condiţii, se impune efectuarea de cercetări cu privire la condiţiile emiterii AC nr. 822/2016 în vederea identificării săvârşirii de către funcţionarii de la nivelul Primăriei Mun. Cluj-Napoca implicaţi în procesul de autorizare a infracţiunii prev. şi ped. de art. 297 din Codul penal (abuz în serviciu) sau a infracţiunii prev. şi ped. de art. 298 Cod penal (neglijenţă în serviciu).”
Florin Pop este nemulţumit, de asemea, de faptul că de fiecare dată când a chemat angajaţii de la control urbanistic şi de la Inspectoratul de Stat în construcţii pentru a semnala nereguli săvârşite în construcţia casei vecine, el a fost cel amendat.
Procesul fără sfârşit
Familiile Pop Pâgleşan şi Pătcaş sunt în procese de mai bine de 4 ani. Procesul civil este suspendat de anul trecut în aşteptarea finalizării dosarului penal în care se cercetează dacă studiul geotehnic care a stat la baza autorizaţiei de construire a casei familiei Pătcaş şi a zidului de sprijin este sau nu fictiv. În paralel, sunt în cercetare mai multe plângeri penale.
Pe de o parte, Călin Pătcaş a susţinut că „la zidul pe care l-am construit am folosit experitza pe care dânsul (Florin Pop Pâgleşan-nr) a făcut-o şi ne-a pus-o la dispoziţie. Zidul e făcut totul e ok, totul e gata. Problemele pe care le are probleme le avea de dinainte, deoarece casa a fost prost făcută. Terenul e format din argile contractile care la contact cu apa îşi modifică dimensiunile, conform expertului Florian Roman, astfel dacă nu faci casa conform unui proiect pot apărea probleme. Expertul judiciar care a realizat expertiza n-a făcut nicio săpătură, a zis că Pătcaş e de vină pentru tot. Eu sunt IT-ist, nu pricep la construcţii. Am angajat proiectanţi, experţi care s-au ocupat şi au respectat legea, avem acte, autorizaţii, expertize”.
Legat de aceasta în expertiza depusă la dosar întocmită de expertul Vulpe Viorel - angajat de familia Pâgleşan - se arată: „Doresc să aduc la cunonţinţa instanţei de judecată faptul că reclamantul putea avea cas din chirpici, pârâtul avea obligaţia să respecte berma de siguranţă faţă de imobilul reclamantului. Mai mult decât atât problemele la imobilul reclamanţilor au apărut după executarea săpăturilor de către pârât”
Pe de altă parte, Florin Pop Pâgleşan consideră că „În toată această perioada cuvântul de ordine a fost sfidare din partea celor care trebuiau să ne apere, cât şi tergiversarea dosarului pe fond de către instant cu termene lungi……etc. Nu vreau sa jignesc pe nimeni. Acesta este adevărul. Până în prezent nu s-a dispus nicio măsură, tergiversarea continua şi casa noastră se distruge iremediabil pe zi ce trece. Pentru aceste motive de disperare ne îndreptăm spre o rezolvare corectă/dreaptă cât mai repede cu putinţă, cu speranţa de a mai recupera ceva din munca, agoniseala părinţilor, socrilor, a noastră. Toate cele declarate pot fi verificate cu probe depuse la dosar”.
Reprezentanţii firmei Bogart Construct au arătat, pe de altă parte: „Totodată, luând în considerare faptul că punctul de vedere al unui expert tehnic angajat de catre reclamant nu coincide cu punctul de vedere al expertului angajat de catre parat, consideram ca divergenta dintre cele doua familii se va transa tehnic, atat societatea noastra, cat si angajatii care au raspuns de acest proiect vor pune la dispozitia autoritatilor atat inscrisuri (planse, memorii, breviare de calcul, referate de verificatori atestati, studii geotehnice, normative, avize, acorduri, autorizatii, etc) cat si poze privind situatia pe parcursul executarii lucrarilor.”
Între timp, casa familiei Pop Pâgleşan continuă să se degradeze, iar între cele două părţi nu pare să mai existe posibilitatea unei înţelegeri amiabile. Astfel, tot ceea ce pot face este să aştepte finalizarea unui dosar penal care nu se mai termină.
Se încarcă comentariile...
