Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

FOTO Povestea bisericii finanţate de Ungaria în cea mai mare comună din România. De ce este unică în ţară

Publicat: 01.10.2017 18:22

Ultima actualizare: 10.08.2022 21:22

Biserica a fost inaugurată în prezenţa premierului Viktor Orban. FOTO: Remus Florescu

Biserica reformată din Floreşti, cea mai mare comună din România, a fost inaugurată, astăzi, de premierul Ungariei, Viktor Orban, al cărui guvern a finanţat 65% din costurile clădirii, adică 3,5 milioane de lei. Ede Abos, arhitectul care a proiectat clădirea, a povestit pentru „Adevărul” de ce este biserica unică în România.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a participat, duminică dimineaţa, la inaugurarea bisericii reformate din comuna Floreşti. Primul-ministru a promis comunităţii reformate că ajutoarele din partea Budapestei vor continua, fără a uita să le amintească de alegerile parlamentare care au loc anul viitor în Ungaria.

Povestea bisericii reformate din Floreşti începe în 2012 şi are legătură cu dezvoltarea accelerată a cele mai mari comune din România, care are acum circa 38.000 de locuitori. În urmă cu 5 ani, localitatea, care este un fel de anexă-dormitor a municipiului Cluj-Napoca, ajunsese la o populaţie de 20.000 de persoane, ocazie cu care a crescut şi numărul enoriaşilor reformaţi până în punctul în care au avut nevoie de o biserică proprie.

Primăria Floreşti a acordat comunităţii 1.000 de metri pătraţi în cartierul „Cetatea Fetei” pentru realizarea bisericii. Lucrările au demarat 2013 şi s-au derulat anevoios până la începutul anului 2017, când clădirea era finalizată la roşu şi era montată o parte din şarpantă. Atunci s-a stabilit programul de sărbătorire a 500 de ani de la Reforma Protestantă de către Eparhia Reformată din Ardeal, care includea şi vizita premierului Viktor Orban la Cluj-Napoca. Pentru a completa capitolul de „inaugurări”, pe lângă dezvelirea unei statui şi deschiderea unui Muzeu Reformat, s-a decis finanţarea bisericii din Floreşti. A fost gura de oxigen de care a avut nevoie proiectul şi Guvernul de la Budapesta a pompat suma necesară pentru finalizare – 2,3 milioane de lei. Astfel au fost finalizate lucrările. În total, suma investită s-a ridicat la circa 3,5 milioane de lei, conform oficialilor Eparhiei Reformate.

„Costurile au fost mai mari faţă de construirea unei clădiri în stil clasic, dar şi cheltuielile de întreţinere vor fi mai mici”

Ede Abos, arhitect

De ce este unică în România

Motivul pentru care lucrările s-au prelungit foarte mult a fost cauzat de lipsa resurselor financiare: comunitatea de circa o mie de reformaţi din Floreşti fiind relativ mică a strâns greu sumele necesare. Numărul mic de enoriaşi a determinat, pe de altă parte, şi unicitatea bisericii în România.

Ede Abos, arhitectul care a realizat proiectul, povesteşte pentru „Adevărul”: „Ideea de bază a fost: comunitatea reformată este destul de mică la Floreşti – circa 1.000 de persoane, deci ar fi bine să se construiască o clădire care să aibă costuri întreţinere cât de cât mai mici. Pentru o comunitate mică sunt foarte importante costurile de întreţinere, care sunt, în general la biserici, foarte mari. În Cluj mai ales, ştiu că bisericile plătesc o sumă mare de bani pentru întreţinere, în special în timp iernii. Bineînţeles, biserica trebuia să fie şi confortabilă pentru enoriaşi, pentru că e important să mergi cu plăcere la biserică, dacă mori de frig nu e plăcut, chiar dacă eşti în Casa Domnului”.

cluj biserica reformata viktor orban. foto remus florescu

Biserica a fost construită după principiile construcţiilor pasive, care presupun o economie de 85% la cheltuielile pentru încălzire. FOTO: Remus Florescu

Ede Abos este preşedintele Asociaţiei Casa Pasivă din România, care promovează construcţiile la care consumul de energie pentru încălzire/răcire este foarte redus, în contextul scumpirii resurselor. „În 2012, eu am început la Budapesta un curs de formare profesională în proiectarea de case pasive. Am avut nişte prieteni care erau legaţi de comunitatea reformată din Floreşti şi prin ei a ajuns informaţia la domnul preot. La un moment-dat am făcut o prezentare între prieteni privind principiile caselor pasive la care a venit şi domnul preot”, povesteşte Ede.

Arhitectul a ajuns să-l convingă pe preot că cea mai bună metodă de a avea costuri reduse cu întreţinerea bisericii era s-o construiască după principiile caselor pasive, la care cheltuielile cu încălzirea nu trebuie să fie mai mari de 15 kilowaţi/oră pe metru pătrat pe an. „Costurile au fost mai mari faţă de construirea unei clădiri în stilul clasic, dar şi cheltuielile de întreţinere vor fi mai mici. Vom vedea când vin facturile exact care e diferenţa faţă de o biserică realizată în stilul clasic. Părintele Attila Ágoston a avut o contribuţie semnificativă la realizarea proiectului

Citește și: Cum arată şi cât costă casele viitorului din România. Cât plăteşti în plus pentru a reduce cu 85% costurile cu încălzirea

”, a explicat arhitectul.

biserica cluj reformata orban. foto remus florescu

Casa parohială a fost transformată în grădiniţă. FOTO: Remus Florescu

Biserica eficientă energetic

Biserica a fost construită după principiile construcţiilor pasive, care presupun o economie de 85% la cheltuielile pentru încălzire.

„Am folosit toate elementele pe care trebuie să le aibă o casă pasivă: termoizolaţie continuă (s-a folosit polistiren expandat de 30 de centimetri la pereţi), eliminarea punţilor termice (motiv pentru care clădirea a fost realizată fără subsol, etanşeitatea la aer, ventilaţia cu recuperarea căldurii şi nu în ultimul rând orientarea (spre sud şi vest) şi umbrirea suprafeţelor vitrate”, explică arhitectul Ede Abos.

Iniţial s-a prevăzut instalarea şi de panouri solare, însă s-a renunţat la idee. „Încălzirea se face pe gaz, sunt două centrale în condensaţie, una în biserica propriu-zisă şi alta în casa parohială, care va funcţiona ca grădiniţă. Avem un sistem de ventilaţie cu recuperarea căldurii atât biserică cât şi casa parohială”, detaliază arhitectul. Un astfel de sistem atunci când scoate aerul viciat din cameră, foloseşte energia termică a acestuia pentru a încălzi aerul rece care este introdus – se poate astfel recupera peste 90% din căldură.

S-a dorit şi instalarea panourilor solare şi a unui sistem de preluare a apelor meteorice şi folosirea a cestora la curăţarea vaselor WC, însă din motive tehnice s-a renunţat. Arhitectul Ede Abos a susţinut că s-au făcut calcule privind consumul pentru încălzire care este substanţial mai mic decât la bisericile construite în stil clasic, dar cifrele exacte vor fi făcute publice după ce vin primele facturi.