FOTO O comună clujeană are cea mai neobişnuită stemă din România. Cum vor folosi localnicii „ploaia” de meteoriţi din 1882 în scop turistic, „ca pe Discovery“
0Ploaia de meteoriţi proveniţi, cel mai probabil, de pe centura de asteroizi situată între Marte şi Jupiter, căzută în 1882 ca „o minge de foc” pe un deal din Mociu, a făcut din mica localitate clujeană „o vedetă“ în lumea geologilor. Conducerea comunei a pus, zilele trecute, imaginea celui mai mare meteorit din România pe stema localităţii şi a realizat un obiectiv turistic dedicat acestuia.
Primăria comunei Mociu, o localitate aflată la 40 de kilometri de Cluj-Napoca, are, de la finalul anului trecut, singura stemă din ţară în a cărei compoziţie intră imaginea stilizată a unui meteorit. Conform Hotărârii de Guvern, emise în decembrie 2018, stema comunei este compusă din patru simboluri: în partea de sus - un soare figurat de aur şi o semilună figurată de aur, iar jos - un meteorit de argint şi o cunună de spice de grâu de aur.
„Meteoritul simbolizează faptul că la 3 februarie 1882 pe teritoriul comunei a căzut un meteorit din care s-au adunat peste 100.000 de bucăţi, din care un fragment în greutate de 35,7 de kilograme, a fost găsit pe teritoriul localităţii Mociu, fiind cel mai mare meteorit căzut vreodată în România“, se arată în documentul prin care Primăria a propus stema comunei. Cât despre aştrii figuraţi, aceştia „provin din tradiţia heraldică a zonei“, iar „cununa de spice de grâu simbolizează în Mociu faptul că multe veacuri zona a fost cosiderată, Grânarul Transilvaniei“.
Stema comunei Mociu: în stânga-jos se află imaginea stilizată a celui mai mare meteorit din ţară. FOTO: Primăria Mociu
Explicaţia stemei
„Există în comună o tradiţie legată de meteorit, avem o echipă de fotbal, «Meteor Mociu», avem chiar şi o terasă «Meteor». Dacă te uiţi pe stemele altor comune, sunt cam aceleaşi simboluri, animale, pădure, spice, aştrii. Având în vedere că la noi în comună a căzut cel mai mare meteorit din România, ne-am gândit că va fi o chestie deosebită“, povesteşte Vasile Focşa, primarul comunei Mociu. Saga stemei a început în 2008. „Pe atunci eram consilier local, iar Consiliul a decis, în decembrie să avem o stemă care să includă şi meteoritul. Abia acum am reuşit să avem o stema a comunei“, spune el.
Primăria a scos la concurs proiectul stemei în ianuarie 2009, iar în februarie s-a ales varianta câştigătoare. „Apoi, a trebuit să treacă prin tot felul de comisii şi comisii, până zilele trecute, când s-a dat Hotărâre de Guvern. A trebuit să facem contract cu o firmă specializată de consultanţă vizavi de steme. Am ajuns apoi la Comisia Judeţeană de Heraldică, apoi la Comisia Naţională de Heraldică, care ne-a cerut să modificăm stema. Aşa am ţinut-o până în 2016, când proiectul iar plecat la Comisie, în ideea de a avea stemă în an centenar. Iar s-au cerut modificări, nu la stemă, ci la descriere, ba că mai trebuie o virgulă, un cuvinţel, chestii româneşti. Comisiile lucrează doar în litera legii şi de aia a fost foarte greu, dar ne-a ajutat Dumnezeu şi am reuşit“, adaugă primarul.
Promovare ca pe Discovery
Primarul şi consilierii locali s-au gândit să transforme meteoritul într-o atracţie turistică. „Am vrea să atragem astfel turişti, pentru că văd la Discovery că în alte ţări orice chestie este promovată şi vizitată. Pentru a marca Centenarul, în zona numită «locul popii», pe un deal unde se crede că a căzut meteoritul, am făcut un mic părculeţ; am plantat 100 de copaci seculari, iar în mijloc, pe un soclu, vom posta o replică după meteorit şi un panou de informare despre acesta, să poată citi turiştii. De asemenea, acolo vom pune şi o troiţă, pentru a scoate în evidenţă faptul că suntem creştini“, susţine edilul.
Lucrările au fost întrerupte din cauza vremii, dar până la Paşte Focşa spune că vor fi terminate: „Replica după meteorit o avem, mai trebuie să contactăm o firmă care face troiţe“. Pentru cei care vizitează Primăria şi vor totuşi să vadă meteoritul s-a găsit o soluţie: în holul clădirii administrative a oraşului a fost postată o altă replică. „O jumătate de an a fost nevoie şi pentru a avea această replică. În primul rând, nu am găsit o firmă care să facă replica. Până la urmă, am rezolvat cu o studentă la Arte. Apoi, a fost nevoie de semnătura rectorului UBB, domnul Aurel Pop, pentru a putea folosi drept model meteoritul original care este la Muzeul de mineralogie“.
Replica după cel mai mare meteorit din România - aproape 38 de kilograme- aflată la Primăria Mociu.
Povestea celui mai mare meteorit din România
Fragmentul de meteoritul de 35,7 de kilograme găsit în 1882 în comuna Mociu, cel mai mare căzut vreodată în România, este păstrat la Muzeul de mineralogie din Cluj-Napoca, aflat în incinta sediului central al Universităţii Babeş-Bolyai, pe strada Kogălniceanu 1.
Muzeograful Luminiţa Zaharia a explicat pentru „Adevărul“ istoria meteoritului: „Este un meteorit destul de comun la nivel mondial, pietros, condritic, de tip L5-6 (condritele din grupul L sunt al doilea cel mai larg grup de meteoriţi condritici, L însemnând «low iron» - conţinut scăzut de fier, în special în forma sa liberă)“.
Originea meteoritului „nu este cunoscută cu exactitate. Ca cei mai mulţi meteoriţi pietroşi, probabil îşi are originea în Centura de asteroizi situată între Marte şi Jupiter, dar o origine mai exact este dificil de precizat, deşi există ceva presupuneri“.
Unicitatea sa la nivelul României „este dată de cantitatea mare de material recuperată după cădere. Circa 300 de kilograme sub forma câtorva sute de fragmente, ceea ce este mult peste următorul meteorit într-o clasificare a materialului recuperat pentru meteoriţii căzuţi în România, respectiv meteoritul Gresia, cu o piesa unică de 26,9 kilograme“, spune muzeografa.
În plus, fragmentul de meteorit de 35,7 kilograme, care se găseşte în Muzeul de Mineralogie al UBB, „este cel mai mare fragment care există în ţară, dintr-un meteorit românesc“, precizează Zaharia.
Ploaia de stele
Muzeografa de la UBB susţine că data în care a căzut la Mociu meteoritul a constituit un eveniment pentru oamenii vremii: „Fiind o cădere aşa masivă (o ploaie de meteoriţi) evident că au existat mărturii adunate. Astfel, în data de 3 februarie 1882, pe la ora 16.00, a fost văzută pe cerul senin, o minge de foc strălucitoare, venind dinspre Ungaria de azi, care a trecut pe deasupra Clujul. Aceasta a fost urmată de o «detonare» violentă şi extrem de zgomotoasă şi de o ploaie de pietre care au căzut pe o arie de cca. 14x3 kilometri lângă comuna Mociu“.
Cum la momentul căderii meteoritului UBB exista deja - sub forma Universităţii Franz Josef, profesorii şi studenţii de la Geologie au fost cei care au recuperat mare parte din fragmente, aşa ajungând în posesia colecţiei de mineralogie. „Evident, date fiind vremurile (respectiv Imperiul Austro-Ungar din care făcea parte Transilvania), o parte consistenta din materialul recuperat a ajuns la Viena, azi aflându-se în Colecţia de Meteoriţi a Muzeului de Ştiinţele Naturii, iar o altă parte - la Budapesta. Însă a fost suficient material pentru a fi folosit şi de universitatea din Cluj, inclusiv la schimburi cu alte universităţi/muzee, pentru alţi meteoriţi sau specii minerale mai deosebite“, spune Zaharia. Specialista precizează că la nivelul Europei sau al lumii meteoritul nu este ieşit din comun.
Citeşte şi:
FOTO Cum se face turism în Hoia Baciu, una dintre cele mai bântuite păduri din lume conform BBC
Se încarcă comentariile...
