Firmă din Cluj care colaborează cu HBO va avea singura cameră video „de Oscar“ dintre Budapesta şi Bucureşti. Costă o avere şi va fi cumpărată cu bani de la UE

Clujul a fost la începutul secolului al XX-lea un adevărat Hollywood al Europei, aici debutând regizorul care avea să devină celebru pentru pelicula „Casablanca”. Industria cinematografică „renaşte” greu în oraşul care găzduieşte cel mai mare festival de film: firma din Cluj care colaborează cu HBO a semnat zilele trecute finanţarea europeană pentru primul echipament video profesional cu care sunt turnate majoritatea filmelor de Oscar.

Michael Curtis (Mihály Kertész), regizorul unuia dintre cele mai iubite filme ale tuturor timpurilor, Casablanca, şi-a turnat primele pelicule la Cluj-Napoca în 1912, unde funcţiona un studio celebru în toată Europa. De ani buni, oraşul care găzduieşte cel mai mare festival de film din România, TIFF, care aduce aici specialişti de top din industria cinematografică mondială. 

Cu toate acestea o adevărată industrie cinematografică nu prea există la Cluj-Napoca.  

Prima „cameră de Oscar”

„La Cluj industria filmului este puţin inexistentă”, spune Horaţiu Curuţiu (34 de ani), producător şi director de imagine în cadrul Hola Media, una dintre cele două firme din Cluj care au depus proiecte de finanţare europeană prin Regio 2014 – 2020. 

Circa 604.000 de lei (130.000 de euro) fonduri nerambursabile va primi micuţa companie de la UE în baza contractului de finanţarea semnat la începutul lunii martie. 

„Vom achiziţiona un kit complet – cameră video plus obiective, trepied şi tot ce mai este necesar. Este un echipament etalon în cinematografie, cu care sunt filmate 95% dintre filmele de Oscar. Marii producători, regizori, directori de fotografie impun anumite standarde de echipamente şi de calitate, iar pe partea de imagine standardul ar fi camerele ARRI”, explică specialistul. În momentul de faţă, cele mai apropiate oraşe unde poţi găsi astfel de echipamente sunt Budapesta sau Bucureşti. „Această cameră se va adăuga la dotările pe care noi deja le avem, dar achiziţia este importantă deoarece am avut mai multe cereri în care ni se cerea expres să filmăm cu ARRI. Am încercat să închiriem, dar pentru că suntem departe de Bucureşti sau de Budapesta costurile cresc şi pentru proiecte mai mici nu este rentabil”, explică Horaţiu.

Hola Media este una dintre cele mai cunoscute firme de cinematografie din Cluj, printre colaborările sale numărându-se cea cu HBO în urma căreia a fost realizat documentarul „Planeta Petrila”, una dintre cele mai premiate producţii la ediţia de anul acesta a Premiilor Gopo. 

Totul a început cu o spargere la birou

Hola Media este pe piaţa filmului din Cluj din 2014. „Eu activam în domeniu de ceva vreme, dar 2014 a fost un moment de impas în care a trebuit să luăm nişte decizii: am avut o spargere la vechiul birou, aveam nişte magazine online, eu mă ocupam de partea de fotografie. Singura chestie care ne-a rămas după spargere au fost nişte calculatoare. Atunci am decis să înfiinţăm Hola Media şi să o orientăm pe activitatea de post-producţie. Era singurul lucru pe care-l mai puteam face cu calculatoarele rămase”, povesteşte Horaţiu.

După 2015, firma a început să-şi achiziţioneze echipamente de filmare astfel încât să poată realiza tot ceea ce ţine de producţia de film.

Unul dintre cele mai importante filme produse de Hola Media a fost drama „Discordia”, de Ion Indolean. „Echipa a fost 100% locală. Filmul a câştigat la TIFF la secţiunea de debut şi a fost primul film realizat în afara Bucureştiului care a fost nominalizat la premiile Gopo, ceea ce pentru Cluj e un lucru important”, spune Horaţiu. Atribuţiile lui de producător au cuprins tot ceea ce înseamnă realizarea filmului, de la idee, scenariu, finanţare, filmări şi până la distribuţie.  

Cel mai greu e să aduni banii

„Cel mai greu este să aduni banii. Doar post producţia la filmul Discordia a fost undeva pe la 16.000 de euro.  Dacă chiar vrei să faci un film poţi să-l faci fără o finanţare, dar trebuie să investeşti timpul tău, al echipei. Se mai fac filme de genul acesta pe la noi prin România, dar cumva se evită, pentru că e greu şi frustrant să mergi cu sandviciul de acasă să faci un film. Nu e ok. Atunci încercăm să găsim fonduri din surse private,  există şi fonduri speciale pentru  cinematografie”, povesteşte clujeanul. 

Colaborare cu HBO la un film premiat

Un alt film important pentru firma clujeană este documentarul „Planeta Petrila” realizat de HBO. Pelicula regizată de Andrei Dăscălescu a primit Premiul Gopo pentru Cel mai bun film documentar. În plus, „Plantea Petrila” a fost nominalizat pentru mai multe categorii ale Premiilor Gopo din acest an: cel mai bun film documentar; cel mai bun montaj (Mircea Olteanu, Stefan Pîrlog, Andrei Dăscălescu); cea mai bună imagine  (Andrei Dăscălescu), cea mai bună muzică originală (Mr.jurjak, Ana Dubyk).

„Noi am contribuit şi pe partea de producţie şi pe cea de post-producţie. Multă lume crede că e foarte complicat să lucrezi cu HBO, dar e ca orice alt job sau client, ai parte de discuţii, primeşti feed-back, răspunzi la feed-back, e un concurs de argumente tot timpul, şi de regulă, cine are cel mai bun argument câştigă”, explică Horaţiu.

„Sunt oameni şi ei. Dacă le place o idee o acceptă ca atare. Şi ei au nevoie de producţii pe care să le distribuie, deci e o situaţie win-win” completează managerul firmei, Andreea Curuţiu (32 de ani).

Serial din Pakistan, turnat la Cluj

Andreea precizează că un proiect interesant este în derulare cu producătorii unui serial din Pakistan. „Avem însă probleme cu politica de imigrări. Ei, este vorba despre o televiziune din Pakistan, care a cerut să filmăm noi o parte din serial în România, pentru că peisajele de aici se potrivesc foarte bine cu cerinţele din serial. Cred că e o oportunitate foarte bună şi pentru Cluj pentru a se promova inclusiv din punct de vedere turistic, dar şi cinematografic. Eu zic că România chiar are peisaje de oferit”, explică Andreea.

„În ceea ce priveşte locaţiile Clujul ca zonă este foarte ofertantă. De aceea se vorbeşte despre Cluj ca pol al cinematografiei, pentru că este poziţionat destul de ideal: ai o grămadă de locaţii în jur care s-ar putea potrivi pentru foarte multe tipuri de scenarii. Plus că oriunde te uiţi în Europa pe o distanţă de 450-500 de kilometri găseşti un studio. Între Budapesta şi Bucureşti este un gol de vreo 900 şi ceva de kilometri în domeniul acesta, Clujul fiind exact la mijlocul distanţei. Sunt o grămadă de producători de afară care sunt interesaţi de Cluj, de Transilvania în general, ceea ce reprezintă un potenţial”, completează Horaţiu. 

Ce lipseşte Clujului

Ceea ce lipseşte acum Clujului este un studio în care să se poată filma în interior. Aşa-zisul proiect „Buftea de Cluj”, care prevede realizarea unui astfel de studio din bani europeni, trebuia să fie terminat de câţiva ani. Primăria Cluj-Napoca trebuie să finalizeze proiectul până în 31 decembrie 2018 pentru a nu fie nevoie de returnarea fondurilor. „E aproape gata. Noi suntem membri în clusterul de industrii creative Transilvania şi clusterul este, practic, beneficiarul clădirii, care este gata”, spune Horaţiu. Practic, un studio constă din mai multe hale unde se pot construi diferite decoruri. „Filmele se pot face şi afară sau într-o clădire, dar e mai complicat să ai tot timpul condiţii optime de a filma: luminile se schimbă, vremea poate să te încurce”, explică Andreea.

Horaţiu crede că în momentul în care va exista această infrastructură şi numărul de firme care se vor ocupa cu producţia de film la Cluj va creşte. „Acum sunt puţine firme care fac asta. Dacă punem un pic la punct infrastructura poate să devină Clujul un al doilea Bucureşti în cinematografie”, spune el. 

Clujul ar putea deveni un centru de cinematografie la fel ca Bucureştiu, dacă se rezolvă infrastructura, crede Horaţiu Curuţiu. 

„Lucrăm în continuare şi advertising pentru că facturile trebuie plătite”

Horaţiu este de părere că în România se produc foarte puţine filme: în 2016, s-au produs 22 de pelicule. Unul dintre motive constă în legislaţia învechită: „Marea problemă cu cinematografia în România este o lege neadaptată din 2012. E o legislaţie învechită care nu ne ajută. Cel mai tare lipsesc facilităţile fiscale, prin care un producător străin care lucrează în zonă primeşte scutiri fiscale pentru banii investiţi, dar este obligat să cheltuiască aici sumele astfel obţinute. Acest sistem funcţionează peste tot în lume”, spune Horaţiu.

Hola Media are în momentul de faţă 13 angajaţi care lucrează şi în producţie şi în post-producţie, firma putând să realizeze de la A la Z tot ceea ce presupune un film. Din activitatea companiei, 50% se concentrează pe piaţa internă şi 50% pe extern. Există colaborări cu producători din Anglia, Pakistan, Germania, SUA sau Rusia. „Lucrăm însă în continuare şi pentru partea de video pentru industria de advertising şi corporatea pentru că facturile trebuie plătite. În momentul de faţă, activitatea de advertising reprezintă 60%, iar 40% lucrăm la filme. Asta depinde de la an la an”, concluzionează Horaţiu. Pe viitor, firma intenţionează să-şi ridice propriul studio. 

Citeşte şi

Povestea comorii cinematografice găsite într-un beci din New York: o peliculă realizată la Cluj acum 100 de ani de regizorul legendarului film „Casablanca“