Epidemiologul Molnar Geza, despre viaţa după 15 mai. „Până apare tratamentul, soluţia e să avem singuri grijă de noi“
0Indiferent de cât de „relaxate” vor fi restricţiile de circulaţie, în condiţiile în care nu există tratament, altă metodă de protecţie în afara comportamentului preventiv nu există, spune epidemiologul Molnar Geza. El explică ce trebuie să facem pentru a fi în siguranţă la birou, în parc, la locurile de joacă, în transportul comun sau la frizerii.
Dincolo de deciziile politice pe care le vor lua autorităţile privind starea de alertă, „Adevărul” a dorit să afle de la specialişti care sunt măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a evita să ne infectăm cu COVID-19. Epidemiologul Molnar Geza a explicat pentru „Adevărul”, punct cu punct, ce trebuie să facem pentru a fi în siguranţă:
Măştile de protecţie. Purtarea măştilor în spaţiile publice închise şi în mijloacele de transport va fi obligatorie după 15 mai. Fără discuţie, purtarea măştilor în spaţiile închise şi în transportul în comun contribuie la reducerea posibilităţii de infectare. În plus, masca trebuie purtată atunci când avem o viroză respiratorie indiferent de tipul acesteia sau în cazul în care mergem să aprovizionăm/vizităm persoane în vârstă sau cu probleme de sănătate/boli cronice.
Tipul de mască. Nu ne protejează 100% nicio mască, dar reduce substanţial posibilitatea de infectare a persoanei ce o poartă şi a persoanei pe care dorim s-o protejăm. Improvizaţiile de genul fular, eşarfă, măştile textile sau cele de protecţie individuală au mai mult impact psihic decât protecţie antivirală. Ca să vorbim de protecţie antivirală, discutăm de la masca chirurgicală de uz medical în sus. Aceasta are o anumită porozitate care permite filtrarea unei bune părţi a particulelor, între 40 şi 60 %. Sigur, cu obligativitatea, greu de respectat de întreaga populaţie, a schimbării acesteia atunci când se impregnează cu salivă. Pentru unii, asta înseamnă 4 ore, pentru alţii mai puţin sau mai mult. După purtare, masca se poate steriliza, fierbe, călca şi poate fi repurtată. Sigur, nu mă aştept că 18 milioane de oameni se vor apuca să fiarbă şi să calce măştile, probabil vor purta şi o săptămână aceeaşi mască.
Personalul medical. Sigur că personalului medico-sanitar expus la riscuri suplimentare sau dacă avem contact într-un spaţiu închis cu un aparţinător cu simptome de infecţie respiratorie sau carantinat din cauza suspiciunii de COVID-19 îi recomand măştile medicale FFP2. Personalul medico-sanitar care face manopere cu aerosoli, intubare, reanimare, resuscitare cardio-respiratorie trebuie dotat cu măşti FFP3.
Transportul în comun. Distanţarea fizică e recomandată acolo unde se poate păstra. La metrou, ca să păstrezi distanţa de 1,5 metri, ar trebui garnitura să fie de 5 kilometri. Va fi imposibil, dar se pot lua măsuri de comportament: nu stai faţă în faţă pe peron sau în vagon, aştepţi următorul metrou ca să nu te înghesui dacă nu te grăbeşti, de asemenea, firmele pot stabili începerea programului de muncă la ore diferite pentru a evita aglomeraţia.
În ceea ce priveşte sistemul de ventilare din mijloacele de transport în comun, e nevoie de o cât mai bună ventilare pentru a scădea gradul de infecţiozitate al aerului. Aparatele de aer condiţionat din mijloacele de transport în comun pot reduce infecţiozitatea aerului dacă sunt folosite filtre performante şi acestea sunt schimbate conform indicaţiilor tehnice. Astfel de filtre performate care au capacitatea de a filtra particulele virale sunt obligatorii în anumite unităţi medicale.
La birou. E nevoie de un şef ce tură sau de echipă care are autoritate şi e ascultat, care să atragă atenţia să nu ne adunăm mai multe pers la cafeluţă sau la prânz şi să se evite şedinţele cu foarte multe persoane care nu respectă distanţare fizică. În birourile unde sunt multe persoane în aceeaşi încăpere, mi-e greu să cred că se pot monta pereţi de sticlă pentru a delimita fiecare persoane, dar se pot lua anumite măsuri cum ar fi: regruparea birourilor pentru a se păstra o anumită distanţă între acesta, reducerea la maximum a numărului de persoane ce stau în acelaşi spaţiu închis deodată, munca de acasă când acest lucru e posibil, purtarea măştilor de protecţie, aerisirea corespunzătoare, filtre schimbate conform prospectului la aparatele de aer condiţionat.
La fabrică. Se recomandă distanţarea şi purtarea măştii. Sunt situaţii în care distanţarea sau purtarea măştii sunt greu de făcut, de exemplu, lucrul la bandă, în care fiecare are manopera lui de făcut sau atunci când vorbim despre activităţi care presupun efort fizic susţinut. În aceste cazuri, nu trebuie să exagerăm, iar măsurile să fie adaptate specificului actvităţii. Noi medicii putem să facem recomandări în acest sens.
Purtarea vizierelor. N-are niciun rost, deoarece să-ţi tuşească fix în faţă cineva care e infectat e de o raritate aşa de mare încât nu cred că ar merita efortul. Instinctiv, cel care tuşeşte întoarce capul măcar. Pentru cadrele medicale, da, are sens purtarea vizierelor şi a ochelarilor de protecţie, dar dacă vorbim despre circuitul public cred că e exagerat să purtăm. Putem purta, în schimb, ochelari de soare, că şi aşa vine vara.
La frizerie. Eu merg la frizerii şi constat că nu sunt respectate normativele prescrise de igienă. Astfel că, recomand ca frizerul să poarte mască de protecţie. Toate ustensilele şi suprafeţele să fie corect decontaminate după fiecare client. Evitarea supra-aglomerării. Cele mai multe frizerii au câte două scaune, ceea ce este în regulă.
La stomatologie. După părerea mea, interdicţia a fost inutilă deoarece orice stomatolog care se respectă poartă mască şi respectă condiţiile de igienă, sterilizare- decontaminare după fiecare pacient, de aşa cum ar trebui să se întâmple în mod natural la spitale sau la case de bătrâni. Dacă persoane este sănătoasă, nu are febră şi nu tuşeşte, masca şi viziera purtată de stomatolog îl va proteja.
Muzee. Acestea se pot deschide, că tot nu se duce nimeni. Se pot impune restricţii pentru a nu se aglomera şi purtarea de mască. Problematice vor fi vernisajele, unde trebuie menţinută o anumită limită de persoane.
Activităţile economice. Dacă nu deschidem economia, va fi o tragedie. Tot ce se desfăşoară în aer liber şi există posibilitatea unei distanţări rezonabile (1, 1,5, 2 metri) – după părerea mea ar trebui deschise fără alte condiţii.
Parcuri. Plimbatul în parc, în aer liber este recomandat la absolut toate vârstele. După ultimele date în 2-5 minute la soare virusul se distruge. Trecerea unei persoane pe lângă alta în parc sau pe stradă, indiferent că unul e infectat sau nu, nu reprezintă un risc de infectare. Parcurile ar trebui folosite în special pentru plimbat, nu pentru stat la discuţii.
Locurile de joacă pentru copii. Slavă Domnului, în întreaga lume copiii nu sunt aproape deloc infectaţi, dar s-ar putea să fie purtători şi transmiţători de virus, astfel că sunt anumite precauţiuni de respectat. Dacă un copil sau adult, părinte sau bunic însoţitor, sunt infectaţi şi tuşesc în palmă, iar apoi împing hinta sau alte utilităţi, virusul s-ar putea transmite astfel. Recomandarea mea este ca locurile de joacă să fie folosite pentru plimbări şi să se evite datul pe balansoar sau alte dotări de sport. Acestea ar trebui folosite mai puţin. Nu poţi cere la fiecare mămică să dezinfecteze mânerul de la balansoar sau de la dotările folosite de copil. Dacă o face, e foarte bine, şi asta ţine de un comportament responsabil al fiecărui individ. Dacă un adult se joacă cu mingea cu un copil teoretic există un risc, dar e atât de minor încât nu trebuie să facem din asta o problemă naţională.
Turism. De ce să deschid hotel dacă nu dau de mâncare oamenilor? Trebuie luate anumite măsuri după ce sunt consultaţi operatorii din turism. Eu pot să afirm de acasă, ca pensionar: de ce nu faci aşa încât hotelul să rezerve restaurantul numai pentru clienţii cazaţi, cu aranjarea meselor la un metru şi jumătate.
Mişcarea fizică. Încep o parte dintre profesionişti să atragă atenţia că nu ar trebui neglijate celelalte boli, astfel că mişcarea trebuie să facă parte din viaţa cotidiană a fiecăruia, fie că vorbim de tineri, adulţi sau vârstnici. Fără mişcare, nu ne putem păstra sănătatea.
Vârstnici. Se recomandă plimbările în parc. Dacă ne întâlnim cu vecinul pe scara blocului, pe stradă sau în parc, putem discuta păstrând o distanţă de 1,5 metri. Dacă poartă mască, îl întrebăm dacă este bolnav şi atunci ne punem masca, şi ne rezumăm discuţiile la 1 minut. Oamenii trebuie să fie conştienţi că aşa odată cu sezonul gripal ar putea să vină, cu multă probabilitate, valul 2 sau 3 de COVID. Oamenii, încetul cu încetul, sper că încep să înveţe anumite lucruri privind comportamentul preventiv, nu exagerările. Am întrebat prieteni, cunoştinţe - «când te duci acasă arunci hainele într-o pungă de nailon şi le pui la spălat». Sigur, sună bine, dar nu se poate să faci asta foarte mult timp. Nu trebuie să exagerăm, dar putem avea un comportament preventiv, putem să ne spălăm pe mâini, să luăm distanţarea fizică adecvată. Nu trebuie să ajungem să evităm să mai discutăm cu cineva de frică. Va trebui să devenim mai exigenţi cu privire la lipsa igienei la piaţă sau în magazine. Vom fi mai conştienţi şi inclusiv vom atenţiona pe alţii cu privire la încălcarea regulilor de igienă. Când vom vedea că cineva pipăie 10 portocale pentru a alege două, putem să atragem atenţia.
Concluzie. Indiferent de restricţiile ce vor fi ridicate, în condiţiile în care nu există tratament şi nici vaccin, altă metodă de a ne proteja decât comportamentul preventiv individual nu există. Trebuie săa vem singuri grijă de noi. Aceasta presupune distanţarea fizică, purtarea măştii şi atenţia asupra igienei, fără a se ajunge la exagerări, în limita posibilităţilor. În 2-3 ani, vom ajunge ca 15% din populaţie să fie infectată, deci trebuie să ne adaptăm comportamentul.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
