Epidemiolog român din Franţa: „Avem substanţele pentru tratamentul COVID-19, mai trebuie doar să stabilim dozajul“

0
0
Mircea Sofonea e un apreciat epidemiolog francez cu origini române. FOTO: Arhivă personală
Mircea Sofonea e un apreciat epidemiolog francez cu origini române. FOTO: Arhivă personală

Profesor şi cercetător la Universitatea Montpellier, Mircea T. Sofonea e convins că omenirea este foarte aproape de a găsi un leac pentru COVID-19. Chiar şi aşa, specialistul român atrage atenţia că pandemia ne mai poate rezerva o mulţime de surprize neplăcute şi dă ca sigur un nou val, pe final de an.

Mircea Sofonea este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în epidemiologie din Franţa şi din Europa, fiind printre cei mai citaţi în această perioadă în publicaţii precum Le Parisien, Liberation sau Philomag. Plecat din ţară la doar un an, imediat după Revoluţie, Sofonea a studiat la École normale supérieure biologie (2010) si Institut Pasteur (2013). 

Într-un interviu pentru „Adevărul”, Mircea Sofonea a vorbit despre tratamentul Covid-19, despre apariţia unor vaccinuri, dar nu s-a ferit să comenteze şi aspecte ceva mai controversate, care i-au împărţit în ultimul timp pe specialişti.

Adevărul: De mai bine de o lună, întreaga lume este blocată de un virus aproape necunoscut, care face ravagii şi provoacă nenumărate decese. Pe când, oare, un tratament eficient care să ne pună la adăpost de orice riscuri?

Mircea T. Sofonea: În opinia mea, un tratament eficient are şanse foarte mari să fie stabilit curând. Substanţele deja există, trebuie doar stabilită posologia corectă (dozajul – n.red.). Conform ultimelor studii, o soluţie poate fi antiviralul remdesivir, dezvoltat anterior împotriva Ebola şi a virusului Marburg. Cel puţin asta a indicat până acum studiul clinic european numit „Discovery”, lansat de specialişti din Franţa Belgia, Olanda, Luxemburg, Regatul Unit, Germania şi Spania. În total, în cadrul studiului european Discovery sunt testate patru tratamente, Acestea sunt testate pe scară largă şi vizează Remdesivir, Lopinavir în combinaţie cu Ritonavir şi Hidroxiclorochină. Şi ar mai fi alte trei tratamente în lupta împotriva noului coronavirus, care sunt testate acum numai în Europa. Dar şi multe altele în SUA şi în întreaga lume.

Apropo de Hidroxiclorochină, îl cunoaşteţi personal pe celebrul Didier Raoult, „părintele” acestui tratament? Ce părere aveţi despre metoda lui, în ce măsură ar putea fi eficientă?

Nu l-am întâlnit personal, dar cunosc lucrările lui încă de când am început studiile de biologie.  Raoult este un specialist de renume mondial şi o referinţă în domeniul microbiologiei, dar trebuie să spun că este o personalitate controversată în Franţa. Sau cel puţin unele dintre metodele sale, iar aici mă refer la tratamentul cu Hidroxiclorochină. Personal, cred că este o pistă interesantă, dar trebuie să se ţină cont că toţi pacienţii cărora li se administrează au nevoie mai întâi de o electrocardiogramă. În plus, din câte ştiu, medicamentul trebuie administrat încă din primele faze ale bolii. Însă vom vedea rezultatele studiilor clinice şi atunci vom putea să tragem o concluzie.

„Descoperirea unui nou vaccin nu e niciodată garantată“

Dar un vaccin când am putea să avem?

Realist vorbind, nu mai devreme de 2021. Aşa că va mai dura.

În ce măsură putem fi siguri că se va descoperi un vaccin? Asta şi în ideea în care de mai bine de 40 de ani nu a fost găsit niciun vaccin anti HIV.

Într-adevăr, descoperirea unui vaccin nu e niciodată garantată. Mai ales când virusul a fost identificat acum doar câteva luni… Însă, spre deosebire de virusul HIV, în cazul SARS-CoV-2 marea majoritate a pacienţilor se vindecă singuri şi cu puţine simptome. Asta înseamnă că sistemul imunitar e în general capabil să reacţioneze în mod adecvat, aşa că putem presupune că-l recunoaşte. Infecţia cu SARS-Cov-2 induce o boală acută, COVID-19, iar în acest caz e mai simplu să ajutăm sistemul imunitar să detecteze şi să reacţioneze decât în cazul unei infecţii care se dezvoltă lent, ca în cazul HIV.

E adevărat că un virus foarte contagios, aşa cum este cazul SARS-CoV-2, este mai puţin agresiv în comparaţie cu alţi viruşi care se răspândesc cu mult mai greu?

SAR-C0V-2 e un virus relativ intermediar ca virulenţă şi contagiozitate. De regulă, cu cât un virus e mai contagios, cu atât îi scade virulenţa. Cu cât simptomele sunt mai grave şi letalitatea ridicată, cu atât patogenul are mai puţine şanse de a se mai transmite în continuare. Aici avem exemplul virusului rabic şi pe cel al Ebola.  Există însă şi excepţii, mai ales când boala se declară mult timp după transmisie, cazul  HIV/SIDA.

Recent, un cunoscut virusolog german, Hendrik Streeck, a declarat, pe baza unor studii, că SARS-CoV-2 nu se transmite prin intermediul obiectelor şi că virusul n-ar fi aşa de contagios precum se spune nici măcar în aer. Cum comentaţi afirmaţiile sale?

Eu nu confirm ceea ce spune el. Există mai multe studii serioase care demonstrează că virusul se găseşte peste obiecte şi în aer, ba chiar ar putea fi ejectat până la 7 metri după un strănut. Însă e adevărat că nu ştim încă exact cât reprezintă riscul de a fi infectat prin modul acesta, fiindcă particulele virale ar putea fi prea puţine sau inactive. Mai trebuie aşteptate alte studii pentru a cuantifica infecţiozitatea acelor particule găsite în aer sau pe obiecte.

Cum ar putea ajuta un vaccin împotriva tuberculozei

Cercetătorii francezi de la Lille, conduşi de Camille Locht, susţin că vaccinul BCG împotriva tuberculozei ar putea avea un efect asemănător împotriva noului coronavirus. În ce măsură ar putea fi real? 

Există, într-adevăr, unele indicii că acest vaccin ar putea fi de folos, dar nu ţine locul unui vaccin dedicat SARS-CoV-2. Însă e adevărat, BCG ar putea ajuta într-o anumită măsură, fie printr-o diminuare a riscului de a fi infectat, fie printr-o limitare a gravităţii simptomelor. Acest vaccin are rolul de a disciplina răspunsul sistemului imunitar şi de a-l face mai eficient. Pentru că în cazurile grave Covid-19 fie sistemul imunitar este copleşit, iar atunci organismul cedează, fie sistemul imunitar reacţionează de o manieră exgerat de puternică şi provoacă daune inclusiv propriului organism, ajungându-se la detresie respiratorie acută. Acum, există mai multe studii care ar trebui să ne dea o imagine mai clară, iar atunci am putea trage concluziile cele mai bune.

Recent, un studiu realizat de o echipă de cercetători belgieni condusă de Joris Delanghe a avansat ideea că est-europenii ar fi mai rezistenţi la Covid-19 datorită unei mutaţii genetice. Cât adevăr există în afirmaţiile lor? 

Eu cred că mai degrabă România, dar şi celelalte ţări din estul Europei, au fost până acum ceva mai ferite de această boală pentru că statele din această zonă sunt rurale, cu o densitate mică a populaţiei, iar astfel virusul nu s-a transmis la fel ca în zonele aglomerate. De exemplu, în cazul Franţei, marile aglomerări urbane au fost de departe cele mai afectate, cum e şi cazul Parisului. În schimb, în zonele cu o densitate mai redusă, boala nu a lovit atât de puternic.

Când ar urma să scăpăm definitiv de acest virus şi să ne reluăm în totalitate viaţa de dinainte?

Vom scăpa atunci când vom avea un vaccin sau când 60% din populaţie va obţine imunitate, după ce oamenii se vor îmbolnăvi, iar apoi se vor vindeca. Dar ar trebui să facem tot ce ţine de noi să ne izolăm cât mai bine şi să câştigăm astfel timp până când va apărea un vaccin sau măcar tratamente eficiente. Din acel moment doar ne vom putea relua viaţa nestingheriţi. 

Unele ţări se pregătesc să relaxeze deja condiţiile. A fost câştigată măcar o mică bătălie?

Nu ştiu dacă e corect să spunem aşa. Problema e însă că în mod sigur vom avea şi un val doi, peste tot. Iar acest val ar putea fi mai uşor decât primul, cu condiţia să învăţăm ceva din ceea ce s-a întâmplat. Altiminteri, acest val care ar putea veni încă de prin septembrie, va fi şi mai ucigaş.

Citeşte şi

 

Veşti bune din partea unui virusolog român format la Harvard. Când există şanse să avem vaccin pentru SARS-CoV-2 

Mai multe - Cluj-Napoca

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite