Emil Boc, cel mai longeviv primar din istoria Clujului. Ce spun analiştii că îi aşteaptă pe clujeni în continuare
0Emil Boc a câştigat al cincilea mandat, la finalul căruia va deveni cel mai longeviv primar al Clujului, bătând recordul lui Géza Szvacsina, cel care a condus oraşul timp de 15 ani în urmă cu un secol. Care sunt explicaţiile şi la ce ar trebui să se aştepte clujenii de la acest mandat.
Emil Boc a câştigat cel de-al cincilea mandat – cu aproape 75% din voturi, având astfel şansa să devină, la finalul mandatului, cel mai longeviv primar al oraşului. Deşi a câştigat 5 mandate, practic Emil Boc a dus la îndeplinire doar patru plus circa o jumătate de an din al cincilea mandat.
Liberalul are şanse ca la finalul mandatului, când va împlini 16 ani de când este edil-şef al oraşului, să devină cel mai longeviv primar al Clujului. Recordul este deţinut de Géza Szvacsina, cel care a condus Clujul timp de 15 ani şi jumătate din 30 iunie 1898 şi până pe 1 decembrie 1913, conform volumului „Primarii Clujului 1919-2012“, scris de clujeanul Marian Lazăr, fost arhitect-şef al Clujului între anii 1965-1972.
„Adevărul” a întrebat specialiştii cum a ajuns Emil Boc la această performanţă şi ce ne aşteaptă în acest mandat.
„Nu e sănătos pentru democraţie”
Analistul politic Doru Pop susţine că succesul lui Emil Boc are două părţi:
1. „conservatorismul clujenilor, care l-au votat şi pe Gheorghe Funar timp de 3 mandate, adică 12 ani. Clujenii sunt extrem de conservatori, le place să păstreze status quo-ul.”
2. „Cred că trebuie să apreciem şi calităţile politice ale lui Emil Boc. Emil Boc e un politician abil, foarte versat, care ştie cum să gestioneze imaginea sa publică. Are o foarte bună înţelegere a situaţiei locale cuplată cu un politicianism abil şi cu un populism de bună calitate au dus la situaţia actuală.”
Pop este de părere că „Cu tot respectul şi preţuirea pe care le am faţă de Emil Boc nu e normal să avem o durată atât de lungă de continuitate în administraţie. Nu e sănătos pentru democraţie”.
„Toaletare, cosmetizare, foarte mult PR”
Cât despre ce ne aşteaptă, analistul politic Doru Pop crede că nu va fi ultimul mandat al lui Boc: „Nu va fi lăsat să renunţe. Sunt mult prea mari interesele. Noi vedem doar personajul Emil Boc, dar eu cred că trebuie să vorbim despre administraţia Boc, care a rămas şi cât timp el a fost premier. Tot aparatul administrativ Boc a fost şi în perioada lui Sorin Apostu”.
Analistul mai spune că în acest mandat nu se vor întâmpla lucruri spectaculoase, iar administraţia Boc va merge din inerţie la fel ca până acum: „vor fi lucruri cu care ne-am obişnuit în aceşti ultimi 12 ani: toaletare, cosmetizare, foarte mult PR, autopromovare.”
„Aparatul va continua să funcţioneze în aceiaşi parametri. Nu vom vedea lucruri spectaculoase. Acest aparat administrativ are deja propriile mecanisme, obişnuinţe, va merge inerţial”, mai spune Pop.
Pe de altă parte, performanţele administraţiei Boc sunt datorate şi bugetului consistent al oraşului, spune analistul şi completează: „Nu minimalizăm realizările administraţie, dar sunt investiţii normale care ar trebui făcute în orice oraş: străzi, parcuri, spaţii verzi. Nu mi se pare că ar fi mari realizări suntem în plină normalitate. Ni se prezintă ca mari realizări, nişte lucruri banale precum nişte băncuţe care au încărcător USB”.
„Metroul, o fantasmagorie”
Cât despre una dintre cele mai importante promisiuni ale edilului Emil Boc, metroul, Pop spune că „este o fantasmagorie din categoria invenţiilor lui Gheorghe Funar precum tunelul. Imaginaţi-vă cat a durat modernizarea străzii Regele Ferdinad (o stradă de câţiva kilometri, care a fost modernizat în circa un an de zile-nr) şi cât ar dura să facă tunel pe sub Cluj pentru metrou”. În plus, datele statistice arată că tot Clujul are aproximativ 600.000 de locuitori. Pentru ca un metrou să fie rentabil, conform statisticilor economice din toată lumea, trebuie să existe o populaţie de peste 1 mil locuitori”, mai spune analistul.
Pop susţine că administraţia ar trebui să se concentreze pe probleme stringente care se pot rezolva precum „intrarea dinspre Oradea spre Cluj care este o catastrofă, acolo e un ambuteiaj care nu se termină niciodată. Puteau fi luate măsuri cu costuri mult mai mici decât pentru metrou.”
Trenul de suprafaţă care să străbată toată zona de la Apahida până la Gilău, este un alt proiecte fezabil care trebuie realizat e de părere Doru Pop.
„Administraţia Boc ar trebui să se concentreze pe proiecte realizabile cu impact direct în vieţile cetăţenilor, nu pe fantasmagorii, pe chestii de PR care dau foarte bine la presa naţională.
Restanţe la imobiliare, spitale, cultură
„A doua mare problemă a Clujului sunt spitalele, problemă pe care a semnalat-o Emanuel Ungureanu. Lucrurile nu stau aşa bine nici ca număr de paturi şi nici din perspectiva condiţiilor de spitalizare. În continuare avem maternitate într-un fost grajd, avem clinici făcute de administraţia maghiară la începutul secolului al XX-lea. Avem probleme foarte mari în zona de infrastructură sanitară care trebuie rezolvate”, a mai spus Pop.
Apoi mai există şi problema pieţei imobiliare, care a devenit cea mai scumpă din ţară. „Plus, avem şi această devălmăşie imobiliară care se întâmplă în oraş, avem blocuri între case, construcţii monstruoase în centru oraşului- unele făcute inclusiv de colegul de partid al lui Boc, Alin Tişe (care a câştigat un nou mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean-nr), ave construcţii fără locuri de parcare, inclusiv zgârie nori făcuţi de un apropiat de-al partidului pe un deal în Mănăştur care se duce la vale. În plus, Clujul este un oraş aberant din punct de vedere imobiliar din cauza sumelor mari care se vehiculează”, a mai spus Pop.
Analistul mai susţine că administraţia Boc are restanţe la cultură: „lipsec marile investiţii culturale. Avem evenimente spectaculoase care aduc mulţi bani, dar Filarmonica aşteaptă un sediu de zeci de ani, plus că nu avem multe instituţii culturale obligatorii într-un oraş precum Clujul, care are pretenţii de capitală culturală”.
Contracandidaţii au venit cu teme generale
Sociologul Ioan Hossu, cadru didactic în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, a explicat motivele longevităţii primarului Emil Boc:
„Dacă ne uităm la peisajul de acum şi la alte cicluri electorale, vedem că cel de acum nu e foarte competitiv. Contracandidaţii au venit cu teme destul de generale, cu două-trei excepţii din lista lungă de 13 contracandidaţi. Doar doi-trei candidaţi au venit cu proiecte concrete, în care au precizat ce vor să facă, cât timp va dura şi din ce bani. S-au folosit foarte puţin mijloacele tehnice la care avem acces astăzi, se puteau face simulări digitale foarte interesante. Contracandidaţii au lucrat cu vechea paradigmă, în loc să construiască au venit cu atacuri la lider. Noua paradigmă spune că trebuie să construieşti, să construieşti, să construieşti”.
Hosu a amintit şi de electoratul conservator clujean.
Sociologul a mai susţinut că Boc a fost avantajat şi de pandemie, întrucât contracandidaţii săi au apelat cel mai mult la campania online, din cauza condiţiilor medicale, ori memoria din offline joacă încă un rol decisiv:
„Probabil în viitoarele cicluri electorale online-ul va conta mai mult. În acest moment, există o remanenţă a offline-ului care e predominantă în decizia de vot. Politica nu se poate face exclusiv online. Poate peste 10 ani, poate cu alte strategii”.
Candidatul care ar putea să-l învingă pe Emil Boc
Întrebat despre profilul candidatului care ar putea să-l învingă pe Emil Boc, Hosu explică: „Nu ţine de profil, ci de context, de un candidat care vine în momentul potrivit la locul potrivit. Un astfel de context apare când o populaţie simte că s-a terminat cu vechea paradigmă şi decide că e momentul pentru o schimbare. Sunt puţine cazuri în care un candidat carismatic schimbă contextul.
Ar trebui să existe un candidat care să pună în paranteză toate configuraţiile locale şi să se impună peste ce înseamnă contextul. În ciuda problemelor de la Cluj, majoritatea populaţiei apreciază munca administraţiei. Vremea liderilor carismatici a cam trecut, cred că trebuie să vorbim de contexte, de adecvare la contexte, de disponibilitate la cooperare. În condiţiile aceste fragmentări a opoziţiei, în alegeri cu un singur tur este foarte dificil să existe o schimbare”.
Se încarcă comentariile...
