Doi tineri au descoperit o comoară în pădurile Clujului. Ce recompensă ar trebui să primească din partea statului

Doi tineri detectorişti au găsit într-o pădure din apropierea Clujului o adevărată comoară constând în şapte piese, de aur şi argint, care datează, potrivit specialiştilor, din secolele IV-V. Descoperirea a fost făcută sâmbătă, 31 martie.

Flaviu Corbureanu (36 de ani) şi Andrei Lumperdean (30) spun că descoperirea lor a fost una absolut întâmplătoare şi s-au grăbit să anunţe autorităţile. „Noi am găsit în total şapte obiecte, dar după semnalul detectoarelor mai există în apropiere şi altele. Nu ne-a venit să credem în primul rând că este aur, a fost o surpriză mare”, a spus Flaviu, un inginer care se declară pasionat de istorie şi de arheologie. 

Acesta a mai afirmat că de-a lungul timpului a mai făcut unele descoperiri, însă de o importanţă minoră. „Noi suntem un grup de pasionaţi, uneori am mai făcut mici descoperiri. De exemplu, am găsit în apropierea Turdei numeroase tranşee săpate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În zona Turda – Cluj sunt multe tranşee, pe acolo s-au retras nemţii şi au încercat să mai opună rezistenţă, apărându-se în tranşee. În aceste tranşee am găsit catarame, linguri şi tot felul de alte obiecte care le-au aparţinut soldaţilor. Şi unii dintre noi au găsit şi muniţie germană rămasă tot timpul războiului. Bineînţeles că ei au anunţat autorităţile”, a mai spus Flaviu.

Nici colegul său nu se aştepta la o asemenea descoperire.  Andrei Lumperdean spune că tot ce îşi dorea erasă găsească inele de pormumbei. „Eu voiam să găsesc inele de porumbel, sunt pasionat de aceste păsări şi deţin câteva. Am mai fost prin zona respectivă şi am găsit chiar înainte de asta un inel de porumbel din 1973. Dar, de data asta, am descoperit ceva la care chiar nu ne aşteptam niciunul, o adevărată comoară. Apoi, ne-am documentat pe internet şi am mai vorbit cu un coleg detectorist care a găsit pe vremuri o brăţară de bronz”, a adăugat Andrei.

Ce artefacte au descoperit

Artefactele au fost făurite din aur şi argint şi sugerează faptul că în zona respectivă a fost înhumat un aristocrat gepid. „Am găsit o cataramă, care provine probabil de la o centură. E din aur şi are o piatră de jad. Alături, mai erau un pandativ oval, două cerculeţe din argint, plus un cap de acvilă de la o fibulă, care pare să fie din argint suflat cu aur. Tot acolo am găsit un fragment din acea fibulă, din aur, dar şi o verigă din argint”, a explicat Flaviu Corbureanu (foto jos).

Tinerii au anunţat descoperirea făcută şi au predat toate piesele Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Cluj. Ulterior, artfectele au fost înregistrate în patrimoniul naţional, ca şi locul în care acestea au fost descoperite. Specialiştii urmează să determine valoarea de patrimoniu a obiectelor, iar în zona în care acestea au fost descoperite se vor efectua săpături arheologice. 

Reprezentanţii Direcţiei spun că piesele datează din secolele 4-5 şi că le-ar fi aparţinut gepizilor. „Astfel de obiecte au mai fost descoperite pe teritoriul ţării noastre, inclusiv în judeţul Cluj, lângă Apahida şi Turda, iar mai recent lângă un complex comercial. Noi suntem interesaţi de alte aspecte, cercetătorii autorizaţi vor trebui să facă noi cercetări, cu aprobarea Ministerului Culturii. La o primă vedere, este vorba de piese din perioada post-romană, cel mai probabil datând de undeva din secolele 4-5. Se pare că piesele au aparţinut unui conducător gepid, care a fost, probabil, îngropat chiar acolo (n.r.- gepizii au fost un popor migrator de origine germanică). În perioada următoare, piesele vor fi cercetate amănunţit de specialiştii Ministerului Culturii”, a explicat Virginia Rădeanu, arheolog şi consilier principal al Direcţiei. 

Controversă pe tema recompensei

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Felix Marcu, a confirmat această descoperire. Marcu susţine că specialiştii muzeului vor efectua cercetări la faţa locului, fără a preciza o dată anume. Autorizaţia pentru începerea lucrărilor arheologice trebuie dată de Ministerul Culturii.

Virginia Rădeanu a precizat că cei doi tineri au respectat întocmai legea şi au anunţat imediat descoperirea făcută. Totuşi, Rădeanu s-a arătat surprinsă neplăcut de faptul că detectoriştii s-au interesat de recompensă. 

„Domnii cer recompensă, lucru care pe noi ne cam întristează. De ce cineva care se declară amator pasionat cere o recompensă”, s-a întrebat arheologul.

Flaviu Corbureanu are însă o cu totul altă părere. „Eu nu pun asta pe prim plan, nu am dus artefactele acolo ca să obţin recompensa. Pe de altă parte, legea prevede că oricine descoperă astfel de obiecte, primeşte o recompensă. E vorba de ceva care, conform legii, ni se cuvine. Gândiţi-vă că zona nu a fost până acum cercetată de arheologi, acolo ar putea să fie chiar şi 10 kilograme de obiecte din aur. Şi aş mai adăuga ceva. Eu cred că mai bine s-ar încuraja astfel de lucruri, e mai bine ca cei care fac descoperiri să primească un 30-40% din valoare, legal, decât să acţioneze ilegal ca braconieri de comori. De exemplu, în Anglia cei care găsesc monede sau obiecte preţioase primesc recompense serioase tocmai pentru a fi încurajaţi să predea totul statului”, a afirmat Corbureanu.

Conform legii în vigoare, autorii descoperirilor întamplatoare au dreptul la o recompensă banească de 30% din valoarea tezaurului, calculată în momentul acordării recompensei, iar, în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepţională, se poate acorda şi o bonificaţie suplimentară de până la 15% din valoarea bunulurilor. Valoarea acestora este stabilită de experţi acreditaţi de Ministerul Culturii, care evaluează fiecare artefact în parte.