Dezvăluirile unui român care a luptat în Legiunea Străină. Veteranul spulberă miturile celui mai temut corp militar FOTO
0Veterani ai Legiunii Străine au participat, în premieră, la ceremonia Zilei Naționale a României. Bogdan Gârbovan, președintele Asociației Legiunea Străină România, demontează pentru „Adevărul” legendele țesute în jurul celui mai cunoscut corp militar de elită din lume.
Veterani ai celui mai cunoscut corp militar de elită din lume, reuniți în Asociația Legiunea Străină România (AALE România - Association des Anciens de la Légion Étrangère), au participat, în premieră, la ceremonia de Ziua Națională a României, în 1 decembrie 2022, la Câmpia Turzii, orășelul transilvănean unde se află Baza 71 Aeriană.
Unul dintre cei doi legionari în costume de paradă specifice veteranilor și cu berete verzi care au depus coroana la Troiţa Eroilor Neamului este președintele AALE România, Bogdan Gârbovan (46 de ani). Tuns scurt, militărește, este înalt și are constituția unui sportiv de performanță. Imaginea de militar care și-a petrecut aproape jumătate de viață în cel mai temut corp militar de elită din lume se estompează dacă apuci să schimbi câteva cuvinte cu el. E relaxat, zâmbește des și vorbește prietenos, fără să epateze.
„Chiar dacă unii nu am servit în Armata Română, noi suntem români”
S-a angajat în Legiunea Străină (LS) în 1997 și a ieșit la pensie după mai bine de 20 de ani. Bogdan și colegii lui au participat, în premieră, de 1 decembrie 2022, la Ziua Națională a României, la invitația primarului din Câmpia Turzii, Dorin Lojigan. El spune că vor mai participa dacă sunt invitați: „Chiar dacă unii dintre noi nu am servit în Armata Română, noi suntem români, de aceea ne-am întors acasă și de aceea există și funcționează această asociație în România”.
AALE România, la fel ca toate asociațiile din lume ale veteranilor din LS, are la bază unul dintre principiile fundamentale ale instituției: „Noi nu lăsăm pe nimeni în urmă”. Astfel, spune Bogdan, „scopul principal al asociației este de într-ajutorare a foștilor soldați ai Legiunii”. Veteranii din Asociație au o rețea de cunoștințe și de prieteni pe care o pot folosi, la nevoie, pentru a-și ajuta colegii.
„Foștii colegi activeză într-o panoplie vastă de domenii, avem profesori, antreprenori, constructori, transportatori și așa mai departe”, spune el.
Asociația participă la comemorările și la alte evenimente organizate de Ambasada Franței în România. Instituția diplomatică a emis chiar și o scrisoare de recomandare pentru AALE România, recunoscând meritele și importanța legionarilor români. De fapt, AALE România este afiliată și recunoscută oficial de FSALE - Fédération des Sociétés d'Anciens de la Légion Étrangère (Federația Asociațiilor Veteranilor Legiunii Franceze), o entitate sub umbrela căreia se reunesc toate asociațiile veteranilor legionari din lume.
Asociația înființată în 2006 a început să activeze din 2018, când s-au reîntors în România mai mulți legionari veterani. AALE România are 50-55 de membri din majoritatea județelor din România.
„Nucleul este la Cluj și aici avem mai mulți membri probabil din motive economice, Clujul, la fel ca și Bucureștiul, stând mai bine din punct de vedere economic, mulți veterani au decis să rămână aici”, explică Bogdan, care este, din aprilie 2022, primul președinte ales al asociației.
Demontarea miturilor
Un alt scop important al asociației este de a demonta miturile, cele mai multe cu tentă peiorativă, care circulă în legătură cu LS, mărturisește Bogdan Gârbovan.
El susține că una dintre cele mai mari confuzii în legătură cu LS este faptul că e considerată o armată de mercenari: „LS e un corp special de elită al Armatei franceze și servește interesele Franței, la fel cum Armata română servește interesele României”.
Președintele susține că există foști colegi care, după ce și-au încheiat socotelile cu Legiunea, au aderat la grupări precum Blackwater, Wagner sau Legiunea Străină Ucraineană, dar acest lucru nu are legătură cu LS.
Bogdan susține că este o legendă faptul că militarii Legiunii sunt trimiși în cele mai sângeroase misiuni: „LS merge acolo unde merge și Armata franceză. Nu întodeauna deschide teatrele de război, depinde. Sunt momente și momente. Armata franceză e, acum, formată din profesioniști. Toți suntem voluntari, toți urmăm deciziile șefilor”.
În plus, legionarii care și-au îndeplinit stagiul ajung pensionari ai statului francez. Legiunea are un departament care se ocupă de reconversia militarilor pentru viața civilă, asigurând pregătirea în diferite slujbe. Bogdan Gârbovan a făcut opt luni un curs de logistică la o instituție civilă, timp în care era angajat al Legiunii, iar 80% din costuri i-au fost acoperite de LS.
Clujeanul spune că Legiunea nu a avut niciodată probleme cu recrutarea: „Un recrut din zece sau poate din opt candidați reușește, acum, să intre în Legiune. Întodeauna LS a sedus, au fost aici prinți, doctori, profesori, generali din alte armate, avem un panel destul de larg de personalități”.
Antrenamentele îți pun viața în pericol?
Bogdan Gârbovan susține că pe net circulă multe „bazaconii” cu privire la antrementele legionarilor, care ar fi lăsați în junglă sau în deșert și trebuie să se întoarcă singuri, punându-și viețile în pericol. „Într-adevăr, avem stagii de pregătire, stagii de supraviețuire, dar acestea se fac organizat, ești pregătit înainte, există un medic în caz de ceva. Nu te parașutează nimeni în jungla amazoniană cu un cuțit și zice: „Trebuie să faci 500 de kilometri până la bază și dacă vii... vii, dacă nu... nu”, detaliază el.
Veteranul concluzionează că lucrurile s-au schimbat enorm față de situația din urmă cu două-trei decenii, când „poate la instrucție mai luai o bătaie, acum nicio vorbă”.
În plus, povestește el, în Legiune există acel „ceva” care creează o legătură extrem de puternică între oameni. „Mai mulți CEO au încercat să afle ce este acel „ceva” care formează echipe extrem de sudate în Legiune. Se știe că în Legiune avem antrenamente foarte dure. Eu cred că cel mai bine se sudează o echipă nu mergând la bere, ci atunci când echipa suferă împreună. Atunci se nasc liderii și se sudează grupul, atunci știi cine-și păstrează sângele rece, atunci știi pe cine te poți baza, când trebuie să-l ridici și pe cel care leșină acolo de foame și de nesomn, cel mai bine cunoști omul când se află la capătul puternilor sale, obosit, nedormit și înfometat”, explică veteranul.
El spune că indiferent că pleci bucuros sau trist din Legiune, oriunde vei întâlni un alt legionar vei sta cel puțin la o cafea cu el. „Cunosc oameni care au dezertat și spun că n-au mai găsit nicunde ceea ce au găsit în Legiune”, povestește el.
Militarul veteran spulberă și mitul conform căruia Legiunea îi urmărește pentru a-i pedepsi pe cei care dezertează. O astfel de legendă a apărut și într-un cunoscut film din anii 90 cu Jean-Claude Van Damme – Lyonheart - în rolul unui legionar care a dezertat și s-a mutat în SUA și care este urmărit cu scrupulozitate de doi colegi legionari, pentru a-l duce înapoi. „E o bazaconie. În 1998, de exemplu, dintr-o unitate au dezertat vreo 30 de oameni. Cum ar fi fost, ca pentru fiecare dezertor să trimită doi oameni? Mergeau 60 de legionari să-i caute? Cine-și permite să plătească 60 de oameni să caute 30 de bezmetici?”.
Omerta cu privire la Legiune
Există un mit care spune că nu ai voie să vorbești despre ce ai făcut în cadrul Legiunii. Gârbovan susține că, de fapt, Legiunea face eforturi de comunicare cum nu le face nici Armata Franceză: „Există site, există canal de YouTube, unde găsești toate informațiile de care ai nevoie. Față de acum 26 de ani, când am intrat eu, cred că Legiunea a devenit trasparentă în procent de 99%.”
Clujeanul crede că un element care a cauzat multă dezinformare pe tema Legiunii sunt poveștile pe care le spun candidații care nu au fost admiși sau cei care au dezertat. „Intervine fenomenul uman care se cheamă invidie. Un băiat care s-a dus acolo, probabil nu a rezistat psihic/fizic și a fost respins, iar apoi a venit acasă. Pentru a-și explica „eșecul”, acesta poate spune tot felul de povești care sunt pe lângă realitate”, explică el.
În ceea ce privește testele pe care trebuie să le treacă candidații, acestea sunt: psihic, psihotehnic, fizic și medical. Selecția durează de la o săptămână până la o lună. „Nu ajunge să ai condiție fizică bună. Condiția fizică e una dintre calitățile apreciate după ce ai reușit să fii admis”, spune Bogdan.
Sunt acceptați în Legiune cei care au probleme cu legea?
Faptul că în Legiune te poți angaja sub alt nume decât cel real a dat naștere unor legende potrivit cărora aici sunt acceptați infractori periculoși: „Dacă ai probleme cu justiția, nu ești primit. Există o celulă care, printre alte atribuții, verifică trecutul recruților. La ora actuală, dacă ai datorii care depășesc o anumită sumă față de stat, e posibil să te invite să pleci. Dacă ești suspect de crimă, căutat sau ai probleme majore cu justiția, sigur vei fi respins.”
Există o perioadă de probă de 6 luni, după trecerea testelor, în care recruții pot renunța sau oficialii Legiunii pot decide să încheie colaborarea cu ei din diferite motive. „În acea perioadă, ești și verificat. Dacă ai spus că nu ai cazier și ei descoperă că ai, sau dacă ai spus că nu ai fost închis și ei descoperă că ai făcut pușcărie, vei fi refuzat. Minciuna este penalizată foarte dur. E foarte imporantă transparența”.
Întrebat dacă, intrat în Legiunea Străină, trebuie să omorî, Bogdan Gârbovan a răspuns: „Când cade în ambuscadă sunt convins că orice militar trebuie să aibă reacție. Primești un ordin pe care un superior și-l asumă și sunt convins că acesta are de dat explicații la fel cum se întâmplă în orice armată. În LS nu se trage și apoi se întreabă”.
El spune că poți să treci un ciclu de 5 ani sau chiar de 20 de ani fără să ai parte de ”botezul focului” cum se spune în LS.
„Sunt destul de puține conflictele, acum, în care este implicată Armata Franceză și în care să existe contact armat direct. Au existat conflicte în Mali, în Afganistan, unde am avut, din păcate, colegi care au murit”, a mai povestit Gârbovan.
Se încarcă comentariile...
