De ce suntem în topul accidentelor mortale pe şosele. Soluţiile unui medic de urgenţă celebru: „În România, problema sunt autostrăzile“
0
România este în topul UE privind numărul de decese din accidente auto. Dacă în Anglia mor 28 de persoane la un milion de locuitori pe an, la noi cifra este tripă - 93. Unul dintre cei mai apreciaţi medici de urgenţă din Europa, Zsolt Szabo, a explicat pentru „Adevărul” care sunt cauzele şi soluţiile acestei probleme.
România este, conform ultimelor statistici publicate de Comisia Europeană în februarie 2015, în topul ţărilor din UE în ceea ce priveşte numărul de decese provocate de accidentele rutiere – într-o perioadă de un an s-au înregistrat 93 de persoane moarte pe drumurile ţării raportat la un milion de locuitori. Topul este completat de Polonia (87 decese), Lituania şi Croaţia (86 decese) şi Luxemburg (84). Comisia Europeană a adoptat un plan de măsuri care se concentrează pe îmbunătăţirea siguranţei autoturismelor, a siguranţei infrastructurii şi a comportamentului şoferilor.
„Adevărul” a vorbit cu unul dintre cei mai buni medici de urgenţă din Europa, Zsolt Szabo, despre cauzele şi soluţiile pentru rezolvarea situaţiei din România. Szabo, care acum activează în Ungaria, a predat cele mai avansate tehnici şi tratamente din lume pentru cazurile cele mai dificile de pacienţi cu politraumă în cadrul unui curs organizat la Cluj-Napoca, la care au participat 80 de medici ortopezi şi traumatologi din toată România.
Medicul Zsolt Szabo este preşedintele Comitetului de Examinare al Diplomei Europene în Chirurgia Mâinii.
„În România problema este lipsa autostrăzilor”
Adevărul: România este ţara din UE în care se moare cel mai mult în urma accidentelor rutiere. Care credeţi că sunt măsurile ce trebuiesc luate pentru a se diminua numărul deceselor.
Zsolt Szabo: În România problema este lipsa autostrăzilor. Nu avem o triere a traficului prin benzi de circulaţie destinate diferitelor mijloacelor de transport din România (bicicletă, căruţă, tractor, camion, maşină), iar utilizarea aceluiaşi carosabil de toate aceste mijloace la un loc, împreună cu calitatea slabă a carosabilului în sine, predetermină numărul crescut al accidentelor.
Cât de mult contează într-un accident nivelul de siguranţă al maşinilor? Ce s-ar întâmpla din punct de vedere medical dacă toate maşinile care ar circula ar avea cinci stele la testele de siguranţă?
Ar fi mai puţine accidente "mici" şi ar creşte numărul accidentelor severe pentru că nici cea mai modernă maşină nu poate neglija regulile fizicii, iar când un organism se opreşte intr-o fracţiune de secundă de la 100 km la ora la 0 km e uşor de închipuit ce se intamplă cu ţesuturile vii.
Inovaţiile care pot face diferenţa între viaţă şi moarte sunt la ordinea zilei într-un domeniu atât de important precum medicina de urgenţă. Care este preţul pe care-l plătim pentru că medicii români nu sunt instruiţi să aplice cu succes aceste tehnici?
Inovaţiile în domeniul medical sunt născute din necesitatea de a avea mai mulţi pacienţi vindecaţi cât mai repede şi cu rezultate cât mai bune. Aceste inovaţii costă mult. De multe ori nu ne putem permite, iar în acest caz situaţia o putem asemăna cu un turist român care conduce pe autostrazile din Germania o Dacie de 30 de ani - avansează încet, dar în cazul unei coliziuni cu un Mercedes, va suferi incomparabil mai mult decat conducatorul Mercedesului.
Tabel al Comisiei Europene privind incidenţa accidentelor mortale.
Despre "ratările" SMURD în Apuseni şi la Constanţa
Care este cea mai mare provocare pentru medici în cazurile pacienţilor cu politraumă?
Coordonarea diferitelor examinări şi activităţi de diferită specialitate: ortoped, anestezist, chirurg toracic, neurochirurg, chirurg generalist, urolog, etc. şi respectarea algoritmurilor bine stabilite de dinainte.
Dacă aţi fi ministrul Sănătăţii care sunt măsurile pe care le-aţi lua pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor pe care le oferă medicii care intervin în cazurile dificile rezultate în urma accidentelor?
În primul rând aş lupta pentru a implementa o lege care să impună companiilor de asigurare a mijloacelor de transport să contribuie cu un procent din sumele încasate, la un fond dedicat creşterii procentului de vindecare şi salvare a pacienţilor accidentaţi în trafic. Suma aş învesti-o în educarea şi echiparea profesioniştilor implicaţi în salvarea şi tratarea pacienţilor. În plus, aş mări salariul angajaţilor care fac aceasta profesie extrem de dificilă.
În România au existat recent două cazuri controversate – un accident aviatic în Apuseni în care pacienţii au aşteptat circa 4 ore venirea SMURD şi un accident într-un lac din oraşul Constanţa – în cazul căruia pasagerii au aşteptat circa 20 de minute o barcă de salvare. În ambele cazuri s-a folosit expresia „au murit cu zile" dându-se vina pe incompetenţa autorităţilor. Ce măsuri credeţi că trebuie luate pentru a se eficientiza aceste activităţi?
Ca să fii permanent la un nivel înalt, ai nevoie de un suport financiar mult mai bun şi pe o perioadă mai îndelungată decât se oferă în prezent pentru a presta servicii de o promptitudine foarte bună. Nu poţi cere de la un sportiv căruia nu-i dai antrenamente, antrenori, mancare, salar şi aşa mai departe, să fie gata pentru un record mondial când tu crezi că este nevoie.
Pentru ca un sistem de salvare / tratament medical să fie eficient, este nevoie de investiţii continue care să aducă banii chiar dacă nu vor fi cazuri fantastice în fiecare săptămână, să poată fi prezent atunci când este solicitat. Pentru rezultate temporare avem nevoie de investiţii continue!
Carte de vizită Zsolt Szabo
Profesorul doctor Zsolt Szabo (55 de ani) este unul dintre cei mai buni medici din Europa pe specializările chirurgie generală, traumatologie şi chirurgia mâinii. El este preşedintele Comitetului de Examinare al Diplomei Europene în Chirurgia Mâinii. Zsolt Szabo s-a născut în Târgu Mureş şi tot aici a absolvit Facultatea de Medicină în anul 1986. În anul 1997 a obţinut Diploma Europeană în Chirurgia Mâinii la Bologna. Este lector AO din anul 1996, unde prezidează mai mult de 50 de cursuri AO. Fundaţia AO (Asociaţia pentru Osteosinteză), înfiinţată în anul 1958 în Elveţia, este o organizaţie non-profit, condusă de un grup internaţional de chirurgi specializaţi în traumatologie şi în afecţiunile sistemului musculoscheletal. Din anul 2008 este profesor asociat al Universităţilor de Medicină din Szeged şi Pécs. Zsolt Szabo a scris cartea 'Surgical suture materials' şi mai mult de 50 de articole şi capitole în cărţi de specialitate.
Statistici Europene: România pe primul loc într-un top negru
Într-un raport publicat în februarie 2015 pe siteul Comisiei Europene se arată că instituţia a adoptat un proiect ambiţios „Programul de Siguranţă a Drumurilor” care are ca scop scăderea numărului de persoane decedate în accidente rutiere în perioada 2011- 2020. Programul constă într-un mix de iniţiative luate la nivel european şi naţional, concentrându-se pe îmbunătăţirea siguranţei autoturismelor, a siguranţei infrastructurii şi a comportamentului şoferilor. Proiectul a pornit de la stastistica din 2011, în care se arată că mai mult de 30.000 de oamani au murit în acel an în Uniune din cauza accidentelor rutiere.
Ultimele statistici prezentate se referă la anul 2013, când România era pe primul în top în ceea ce priveşte accidentele mortale la un milion de persoane. În 2013, s-au înregistrat 93 de decese la un milion de locuitori. Topul din 2013 este completat de Polonia — 87 de decese, Lituania şi Croaţia, la egalitate, 86 decese şi Luxemburg- 84. La cealaltă parte a topului se află Anglia, cu 28 de decese la un milion de persoane pe an.
În 2011, Polonia se afla în top cu 109 decese, iar în 2012 din nou România obţinea tristul loc I cu 102 decese.
Dacă ne uitam la statistica privind numărul total de decese în urma accidentelor rutiere, în top e Italia care în 2013 a avut 3.385 de persoane decedate. România este pe locul 5 cu 1.861 de decese în acelaşi an.
Citeşte şi:
România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere, conform unui raport al Comisiei Europene. Conform specialiştilor europeni, recordul negativ ni se trage de la drumurile proaste.
Se încarcă comentariile...
