De ce este considerat românul Carol Pop de Szathmári unul dintre cei mai importanţi fotografi din istoria omenirii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Carol Pop de Szathmari a fost şi fotograful oficial al Casei Regale. FOTO: Cimec
Carol Pop de Szathmari a fost şi fotograful oficial al Casei Regale. FOTO: Cimec

Carol Pop de Szathmári, românul premiat de împăratul Austriei, regina Angliei, Napoleon al III-lea al Franţei şi regele Spaniei pentru albumul cu 200 de fotografii din Războiul Crimeii, e considerat de cercetătorii români şi francezi primul fotoreporter de război din lume. Istoricii englezi susţin că întâietatea aparţine lui Robert Fenton. Un cercetător clujean a descoperit adevărul surprinzător din spatele controversei.

Primul fotograf de război din lume, Carol Pop de de Szathmári (1812-1837) s-a născut şi a copilărit în casa aflată pe strada Iuliu Maniu 17 din Cluj-Napoca, conform unei plăci comemorative instalate pe imobil. 

Întrucât avea talent la pictură a început Academia de Arte Frumoase din Viena, dar a renunţat preferând să călătorească în toate colţurile Europei. În condiţiile în care fotografia modernă s-a „născut” în 1839 într-un laborator al francezului Louis Daguerre, Carol Pop de de Szathmári deschidea în 1843, în Bucureşti, capitala României, primul său atelier foto, unul dintre cele mai moderne din Europa. 

Primul război reflectat în presă

După 10 ani, când în Europa începea Războiul Crimeii, primul mare conflict între Rusia şi puterile occidentale, Carol şi-a luat aparatul şi s-a dus pe front.

Războiul dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, şi Anglia, Franţa şi Imperiul Otoman, pe de altă parte, este primul din istorie despre care oamenii obişnuiţi au fost informaţi, prompt, prin intermediul presei scrise, care era considerată în acea vreme un mijloc de comunicare ultramodern. Militarii celor două tabere trebuie să se fi uitat nedumeriţi la bărbatul cu mustaţă care mergea, riscându-şi viaţa, pe front, cărând după el un aparat ciudat.

În 1854, camionul special în care a amenajat o cameră obscură pentru a procesa fotografiile, a devenit ţina artileriei turceşti, pe malul Dunării, la Olteniţa. Fotograful, bănuit că era spion rus, a scăpat cu viaţă datorită slabei precizii a tunarilor turci.
 

cluj

Premiat de împăratul Austriei, regina Angliei şi Napoleon al III-lea

În fotografiile românului apar peisaje, fortificaţii şi câmpuri de lupte, dar şi militari din cele două tabere şi chiar ofiţerii care-i conduceau. Carol Pop de de Szathmári  a devenit o adevărată vedetă internaţională la Expoziţia mondială de la Paris din 1855, unde a prezentat un album care reunea două sute de fotografii din război. Cu această ocazie el a primit distincţii de merit de la împăratul Austriei, regina Angliei, Napoleon al III-lea al Franţei şi de la regele Spaniei.

El a fost fotograful oficial al regelui Carol I al României, iar ilustraţiile făcute cu ocazia Războiului de Independenţă din 1877 au fost publicate în reviste precum L’Illustration (Paris), Illustrated London News, Zeitung Illustrirte (Germania). Carol Pop de Szathmari a murit la Bucureşti la 3 iunie 1887. Din păcate albumul de război care l-a făcut celebru pe Szathmari nu s-a păstrat până astăzi.

Cum reda Szathmári războiul  

„În reprezentarea imaginii de război, Carol Pop de Szathmári a fost unul dintre precursorii acestui gen. El a reuşit să iasă din graniţele înguste ale atelierului de fotografiat pentru a fi prezent la faţa locului, acolo de unde informaţia va fi ilustrată direct, fără să depindă de plăsmuirea subiectivă a gravorilor. (...). Contribuţia sa are însă un loc însemnat în istoria fotografiei universale”, susţine dr. Lucian Ciupei, care a făcut o cercetare exhaustivă asupra vieţii fotografului român în teza de doctorat „Carol Pop de Szathmári: repere monografice şi fotojurnalism”.

Cercetătorul face o analiză a modului în care Szathmári  a ilustrat războiul: „Dincolo de tehnica aparent precară a aparaturii fotografice, în viziunea fotografică a artistului influenţat de cenzură, războiul a îmbrăcat valenţe bulevardiere, cu militari ce păreau mai degrabă pregătiţi pentru parade. Critica atribuită artistului a fost cauzată de comparaţia fotografiilor sale cu fotografiile lui Stefano Lechhi, care cu ajutorul calotipiei, cu 5 ani înainte, reuşea să redea ceva din natura războiului. Totuşi, nu i se poate contesta lui Szathmári meritul de a fi printre primii fotografi care aduce imagini nemaivăzute de pe câmpul de luptă”. Pe de altă parte, imaginile lui Szathmári prezintă războiul într-o manieră mai romanţată.

„Imaginea războiului din fotografiile lui Carol Pop de Szathmári ne conduc mai degrabă spre caracterul războiului, fără să ne redea ceva din natura sa. Evitând aspectele legate de suferinţele soldaţilor şi de actele de violenţă provocate de război, artistul s-a concetrat să redea patriotismul trupelor militare, atitudine reflectată prin postură şi vestimentaţie. Cauzele acestei abordări ţin în primul rând de cenzura militară şi politica exercitată direct şi fără subtilităţi de liderii care promovau o imagine triumfalistă a militarului din zona conflictuală. În al doilea rând, reprezentarea idilică ţinea şi de crezul artistului, interesat cu precădere de aspectele frumoase ale vieţii şi nu de oponenţele acesteia”, constată Ciupei.
 

cluj

Primul fotograf de război din lume?

Prezenţa lui Carol Pop de Szathmari în 1854, în preajma cetăţilor Olteniţa şi Silistra, unde de pe câmpul de luptă fotografiază bivuacurile, fortificaţiile şi militarii armatelor beligerante este principalul argument adus de literatura de specialitate din ţară pentru a-l proclama „primul fotograf de război din lume”. Prima menţiune legată de întâietatea lui Szathmari aparţine cronicarului francez Ernest Lancan, spune dr. Lucian Ciupei.

„Rezumând albumului d-lui S. este o lucrare artistică în care pictorul, poetul şi istoricul vor fi interesaţi în mod egal; în plus, este una dintre producţiile cele mai remarcabile pe care le-a născut fotografia dacă ţinem seama de dificultăţile de execuţie. Am spus că lucrearea d-lui de S. era introducerea la istoria dramatică a războiului din Orient. Să vedem acum cartea. Dl. Roger Fenton este cel care s-a însărcinat să o scrie”, scria Ernest Lancan. Cronicarul francez recunoaşte pionieratul artistului român faţă de intervenţia ulterioară a fotografului britanic, dar nu-l declară ad literam pe român drept primul fotograf de război din lume, precizează Ciupei. 
 

militar


Portret de militar realizat de Szathmári

Szathmári sau Fenton?

Un alt argument în favoarea lui Szathmári este articolul publicat de Peter Stone în The Photographic Journal, citat de istoricul C. Săvulescu: „D-nul Fenton, deşi deseori se spune aceasta, nu a fost primul reporter fotograf de război. Acest merit aparţine unui anume Carol Pop de de Szathmári, care în 1853, cu un an înainte să plece în Crimeea, a fotografia trupele ruseşti, în Valahia, sudul României de azi”. 
 

Istoriograful Pat Hodgson recunoaşte în lucrarea „Early War Photographers” (1974) prezenţa fotografului român n 1854 pe frontul din Crimeea, dar din cauza absenţei albumului, sugerează că prima poziţie a fost atribuită lui Roger Fenton, a cărui lucrare bogată a beneficiat de condiţii optime pentru a fi conservată, studiată şi transmisă. Pe de altă parte, istoricul Helmut Gernsheim spunea, în studiul „History of Photographs” (1974) că Roger Fenton nu este primul fotograf de război, ci Szathmári, ale cărui fotografii din păcate nu au supravieţuit. 

„Carol Pop de Szathmári devine primul reporter de război cunoscut în lume, primatul absolut în acest sens l-a avut un anonim american, care, în 1847, a făcut câteva daqurreotipii în timpul conflictului dintre SUA şi Mexic”, Adrian Silvian Ionescu, cercetător.

Profesorul Adrian Silvian Ionescu, unul dintre principalii cercetători ai vieţii lui Szathmári, menţionează într-un articol faptul că „Carol Pop de Szathmári deveine primul reporter de război cunoscut în lume, primatul absolut în acest sens l-a avut un anonim american, care, în 1847, a făcut câteva daqurreotipii în timpul conflictului dintre SUA şi Mexic”.
 

„Prin urmare, din referinţele amintite nu se poate desprinde primordialitatea fotografului român, decât faţă de poziţia privilegiată pe care o avusese faţă de fotograful britanic Roger Fenton. Deşi primatul e o deducţie a cercetătorilor români determinaţi de studiile cercetătorilor francezi, nu se poate exclude faptul că nu au mai existat şi alţi fotografi anteriori momentului începutului şi desfăşurării războiului ruso-turc din Crimeea”, explică în lucrarea sa de doctorat Lucian Ciupei.
 

Roger Fenton este considerat de istoricii britanici primul fotograf oficial al Războiului Crimeei în primul rând prin împuternicirea delegării aprobate de prinţul Albert şi în al doilea rând după o şedere de 4 luni pe câmpul deluptă, din care au rezultat mai multe albume. 

cluj

Pionierii fotografiei de război 

Ciupei dă exemplele mai multor artişti care au fotografiat războaie care au avut loc înaintea Războiului Crimeei. Un fotograf anonim a pozat în 1847 scene cu militarii care au participat la războiul dintre SUA şi Mexic (1836-1848). Printre imagini nu se numără şi scene de luptă. Britanicul Surgeon John McCosh, care a însoţit trupele britanice în timpul celor două războaie din India (1848-1849 şi 1852), a imortalizat mai multe portrete ale camarazilor săi, ale locuitorilor din zona asiatice şi ruine. Încă de la începutul războiului de unificare a Italiei, Stefano Lecchi a realizat mai multe imagini (1849) cu bătăliile cheie. S-au păstrat 40 de fotografii cu asediul Romei apăratî de Giuseppe Garibaldi şi monumentele antica romane.
 

Concluzia lui Ciupei pe baza documentelor prezentate este că „dacă ne referim, stricto sensu, cronologic, Carol Pop de Szathmári nu poate fi primul fotograf de război din lume”. Pe de altă parte, „dacă ne orientăm după elementul inedit introdus de fiecare fotograf în activitatea sa de război, în evoluia fotografiei de război, desigur că vom descoperi informaţii inedite pentru a-l revendica pe unul în defavoarea celuilalt. De exemplu, fotografii dinaintea lui Carol Pop de Szathmári nu au făcut aşa de multe cadre şi nici nu au fost recompensaţi de şefii unor state, cum nici Carol Pop de Szathmári, în comparaţie cu fotograful englez Rofer Fenton, nu a acoperit o zonă atât de extinsă unde s-a desfăşurat războiul şi  nu a lăsat atâtea mărturii ca el”, spune Ciupei. În aceste condiţii, cercetătorul conchide că „Carol Pop de Szathmári a fost unul dintre primii fotografi de război din zona balcanică”.  

Citeşte şi

FOTO Primul fotojurnalist de război din lume a fost un clujean: 202 ani de la naşterea lui Carol Popp de Szathmáry

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite