De ce am ales primari penali? Avem mai multă încredere într-un candidat care ne seamănă decât în instituţiile statului

Baia Mare a devenit cunoscută în întreaga lume ca oraşul care a ales ca primar un candidat arestat preventiv. Alte oraşe precum Braşov, Târgu-Mureş, Craoiva i-au reales pe primarii cercetaţi penal sau trimişi în judecată. Cum explică acest fenomen un psiholog, un sociolog şi un analist politic.

“Cred că explicaţia se leagă de profilul colectivist dominant în acele zone unde au câştigat «primarii penali». Oamenii cu acest profil nu au încredere în instituţiile statului, ci în oamenii care se potrivesc cu aşteptările sau cu profilul  grupului; aceşti oameni nu pun accentul pe lege sau pe comportamentul asociat legii, ci pe trăsăturile personale ale candidatului. S-a întâmplat astfel la Baia Mare, Braşov, Târgu-Mureş şi la Cravoia, dar observăm că la Bucureşti (unde a candidatul Marian Vanghelie, trimis în judecată pentru luare de mită - n.r.), situaţia nu s-a repetat întrucât sunt mai mulţi indivizi autonomi”, susţine psihologul Daniel David, autorul “Psihologiei poporului român”.

Persoanele autonome sunt asociate cu responsabilitatea, cu nevoia de dezbatere şi democraţie, în timp ce în colectivism accentul se pune pe grup, pe interesele grupului, nu pe individ sau pe instituţii. Cu alte cuvinte, alegătorii din oraşele amintite preferă să aibă încredere într-un primar cu probleme penale, dar care are un profil psihologic apropiat de ei şi de aşteptările lor, decât să dea credit instituţiilor statului. 

Oamenii cu acest profil nu au încredere în instituţiile statului, ci în oamenii care se potrivesc cu aşteptările sau cu profilul  grupului; aceşti oameni nu pun accentul pe lege sau pe comportamentul asociat legii, ci pe trăsăturile personale ale candidatului.

Daniel David, psiholog

“A furat, dar a şi făcut”

Analistul politic George Jiglău, cadru didactic în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC), susţine că toţi „primarii penali” au avut avantajul notorietăţii, fiind în funcţie de cel puţin 4 ani: “Notorietatea e foarte importantă atunci când prezenţa la vot este scăzută, situaţie în care se prezintă la urne electoratul fidel, pe care primarul în funcţie are resurse să-l mobilizeze. De fiecare dată când au existat surprize s-a constatat o prezenţa mare la vot”.

Pe de altă parte, Jiglău crede că partidele de opoziţie sunt atât de slabe încât nu reuşesc să furnizeze un candidat care să fie perceput ca alternativă reală. Un alt aspect important este profilul celor ce votează un astfel de candidat, persoane cu nivel scăzut de educaţie şi înaintate în vârstă, care sunt „predispuse să voteze un lider politic de tip baron/tătuc. Cu cât nivelul de educaţie e mai scăzut oamenii au un mecanism prin care decid cu cine să voteze mai puţin sofisticat, ţinând cont de elemente superficiale precum cel exprimat în lozinca «o fi furat, dar a şi făcut»”.

De asemenea, a contat şi faptul că alegerile au fost într-un singur tur, fapt care a dat foarte puţine şanse contracandidaţilor. Un alt factor a fost maşinăria de partid, care a funcţionat foarte bine în cazul acestor candidate penali, deşi unii dintre ei au fost susţinuţi doar voalat de partidele importante. Jiglău crede că Marian Vanghelie nu a câştigat un nou mandat de primar pentru că nu a avut în spate maşinăria de vot a PSD. 

Cu cât nivelul de educaţie e mai scăzut oamenii au un mecanism prin care decid cu cine să voteze mai puţin sofisticat, ţinând cont de elemente superficiale precum cel exprimat în lozinca «o fi furat, dar a şi făcut»”,

George Jiglău, analist politic

Obişnuinţa cu mica corupţie

Sociologul mureşean Mircea Munteanu consideră că votul acordat persoanelor cu probleme penale vine din obişnuinţa de zi cu zi pe care aceşti cetăţeni o au cu mica corupţie: „Este undeva în fibra noastră genetică, în ADN-ul nostru s-a produs un scurt-circuit, probabil la nivel cultural, din educaţia copiilor, de mici copii ni spune «lasă că merge şi aşa», iar astfel dacă de mic copil eşti obişnuit cu mica corupţie, trăind cu ea (...) atunci este firesc să o accepţi şi la nivel mai mare”.

Oamenii care au votat candidaţi certaţi cu legea au motivat în majoritatea cazurilor votul lor cu faptul că acei primari au făcut multe pentru oraşele lor: “Când vine un primar şi spune «v-am asfaltat!», un cetăţean ar trebui să înţeleagă că ăsta este minimul prevăzut în fişa postului pentru funcţia de primar. Nu a făcut nimănui un hatâr, nu a venit cu banii de acasă să asfalteze”. (Felicia Chirilă)

Citeşte şi:

Candidaţii penali ce râvnesc la primăriile României. Cine sunt corupţii ieşiţi din închisori să pună mâna pe averile locale

De ce au ales românii primari penali. Sociolog: „E o întrebare la care nu ştim să răspundem, ca naţiune, de 150 de ani“