Cum să te bucuri de muncă fără stres. Jim Bagnola: „Nu este slujba de vină, ci felul în care te raportezi la ea“

Stresul se ascund eîn spatele multor boli  FOTO Shutterstock

În urmă cu mai bine de un sfert de veac, revista „Time“ numea stresul „epidemia anilor 80“. În 1969, se înregistra în Japonia primul caz de moarte prin suprasolicitare la locul de muncă. Iar azi, parcurgând statisticile despre stres ai sentimentul că te uiţi la o confruntare pe câmpul de luptă.

„Îţi câştigi existenţa sau moartea?“, aşa şi-a denumit Jim Bagnola, un faimos speaker motivaţional, un capitol din cartea sa, „De profesie Om. Cum să te bucuri de muncă fără stres şi să fii fericit în viaţa personală“.

Bagnola pleacă de la vorbele celui supranumit părintelui medicinei antistres, Hans Style: ”Fiecare stres lasă o cicatrice de neşters, iar organismul plăteşte pentru supravieţuirea după o situaţie stresantă, devenind puţin mai bătrân”. Iar apoi prin mai multe exemple arată că modul de raportare a angajatului la job este ceea ce-i face viaţa amară.

Speakerul a vorbit cu Susan, o profesoară de geometrie şi algebră la Universitatea din Santa Monica. Slujba, deşi îi plăcea, devenise un focar de frustrări şi nemulţumiri. Şi aceasta se manifesta şi prin dureri fizice. Se hotărâse să-şi dea demisia, dar nu înainte să încerce o altă abordare. A renunţat la metodele vechi de predare şi a introdus altele care-i ţineau pe elevi cu sufletul la gură.

Concluzia?

„Nu este slujba de vină, ci felul în care te raportezi la ea. (...) Nu poţi întotdeauna să-ţi schimbi locul de muncă. Dar, din fericire, poţi întotdeauna să-ţi schimbi perspectiva şi modul de abordare a locului de muncă“, spune Bagnola.

Cum ne îmbătrânim singuri

Cercetările făcute la Universitatea Yale în 1996 au adus confirmare ştiinţifică: îmbătrânirea e determinată în proporţie de 25% de bagajul genetic, iar restul de 75% - depinde de oameni şi atitudinea lor. Cu alte cuvinte, modul în care persoanele se raportează la muncă este vital pentru o viaţă de calitate.

„Împlinirea la locul de muncă vine făcând ceea ce îţi place să faci. Trebuie să îţi faci numărul de magie: fă din slujba ta ceva ce iubeşti sau pleacă înainte să-ţi afecteze sănătatea şi să îţi scurteze viaţa. De aceea îi întreb mereu pe participanţii la conferinţele mele: vă câştigaţi traiul sau moartea?“, scrie Bagnola în carte.

În dreapta - Jim Bagnola la trainingul din Cluj, 29 martie  FOTO GreenMind Studio

Un sondaj Gallup din 2000 arăta clar că 80% dintre angajaţi în SUA se simt stresaţi la job, circa 50% spun că au nevoie de ajutor să gestioneze stresul, 42% au apelat deja la sprijin de specialitate.

Stresul la locul de muncă omoară pe capete în Japonia

Nu mai e o noutate pentru nimeni stresul la locul de muncă. Şi principala formă de stres e cea legată de muncă. „Institutul Naţional al Siguranţei Muncii şi Sănătăţii (n. r. din SUA) îl descrie ca fiind răspunsurile fizice şi psihice vătămătoare care survin atunci când cerinţele slujbei nu se potrivesc cu capacităţile, resursele sau nevoile angajatului. Stresul legat de locul de muncă poate duce la o sănătate şubredă şi chiar la vătămări“, se mai precizează în cartea speakerului motivaţional.

Japonezii au chiar un cuvânt prin care denumesc stresul care duce la moarte prin suprasolicitare - karoshi. Primul caz a fost înregistrat în 1969. De atunci, combinaţia dintre muncă, stres şi suprasolicitare omoară anual mii de japonezi. Ca să înţeleagă cum ajung niponii în acel punct s-au făcut studii. Acestea au arătat că factorii declanşatori ai karoshi sunt: un program de muncă mult prea lung, muncă de noapte care se amestecă cu obiceiurile de odihnă, muncă fără vacanţe sau pauze, muncă sub presiune fără pauze, muncă foarte solicitantă fizic, muncă stresantă continuă.

Nici în State lucrurile nu stau încurajator. „Numeroase sondaje arată că americanii adulţi se consideră mult mai stresaţi decât acum zece sau douăzeci de ani“, notează Bagnola, citându-l pe preşedintele Institutului american pentru stres, Paul Rosch.

În opinia lui Rosch, stresul este  „asasinul cu cap de hidră al stării de bine. Este cauza clandestină – nu grăsimile sau colesterolul – a infarctului de miocard şi a bolilor coronariene. (...) este cauza principală a morţii subite. (...) Este greu să numesc o problemă de sănătate în care stresul să nu exercite o legătură de cauzalitate şi/sau de agravare, şi totuşi această conexiune de cele mai multe ori trece necunoscută“.

Atunci apare întrebarea: ce e de făcut?

Jim Bagnola: „Ar fi bine să începi să ai grijă de tine, pentru că sistemul nu o va face. Propriul tău interes este cel mai bun sistem. Iar prevenţia e cea mai bună unealtă. (...) Totul începe cu modul în care gândeşti. Evenimentele mentale au efecte benefice sau nocive asupra creierului şi sunt transmise către corp. În realitate, totul e creat înlăuntrul nostru şi transmis către noi înşine“.
 

Mai puteţi citi:

De ce există puţine femei-lider în lume. „Ca societate, punem mai multă presiune pe băieţii noştri să aibă succes“

Din cei 190 de şefi de stat, la nivel mondial, doar 9 sunt femei. 13% dintre parlamentarii lumii sunt femei. 15% dintre poziţiile în consiliile de conducere ale marilor corporaţii sunt ocupate de femei. Chiar şi în organizaţiile non-profit, abia 20% sunt femei în funcţii de conducere.

VIDEO Cum te împiedică trecutul să ai succes în viitor. Psihologia timpului şi legătura cu eşecurile din viaţa ta

„Viaţa înseamnă tentaţie. E vorba de slăbiciune, rezistenţă, da, nu, acum, mai târziu, impulsivitate, chibzuinţă, focalizare asupra prezentului şi asupra viitorului. Virtuţile promise cad pradă pasiunilor momentului. Dintre adolescentele care au jurat abstinenţă sexuală şi virginitate până la căsătorie, îţi mulţumim George Bush, majoritatea, 60%, au cedat tentaţiilor sexuale din primul an. Şi cele mai multe nu au folosit metode contraceptive. Promisiuni deşarte“, aşa îşi începe prelegerea TEDx psihologul Philip Zimbardo.