Cum faci rost de bani pentru o afacere când nicio bancă nu-ţi dă credit. Deliciul produs de o arhitectă în garajul casei a ajuns în supermarketurile din toată ţara
0
Ce faci dacă eşti şomer, ai o idee de afaceri şi nicio bancă nu-ţi acordă un împrumut pentru că nu ai nicio garanţie? De săptămâna trecută, şi cetăţenii români pot beneficia de noul program al Comisiei Europene de garantare a creditelor de până la 25.000 de euro pentru microîntreprinderi. „Adevărul” vă prezintă poveştile de succes ale unor antreprenori din Irlanda, Portugalia şi Spania cărora nicio bancă nu le-a dat credit.
20.000 de microîntreprinderi, adică firme cu mai puţin de 10 angajaţi, din UE vor avea acces la finanţări de până la 25.000 de euro garantate de Comisia Europeană şi de Fondul de Investiţii European, conform Programului European pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovaţie Socială (EaSI). Cinci instituţii de microfinanţare din România (Nextebank), Irlanda, Spania, Italia şi Olanda au semnat, săptămâna trecută, la Bruxelles acordul care le permite să acorde credite garantate de UE.
Programul are la bază ideea de a ajuta potenţialii antreprenori care din diferite motive nu pot obţine un împrumut de la bancă. „Suntem angajaţi să dăm credite pentru crearea de joburi şi nu pentru profit”, a explicat unul dintre directorii instituţiilor de microfinanţare prezente la eveniment. Astfel, instituţiile de microcredit vor acorda mult mai uşor împrumuturile ştiind că acestea sunt garantate de UE. Până în 2020, se pot acorda credite de 237 de milioane de euro, care vor avea ca efect crearea a 60.000 de locuri de muncă, a susţinut comisarul european pentru Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi mobilitate, Marianne Thyssen.
Arhitecta specialistă în nougat
EaSI reprezintă continuarea şi extinderea unui program de microfinanţare lansat în 2010 în UE. La prezentarea noii structuri de finanţare au fost invitate şi persoane care au avut succes prin accesarea unor credite garantate de Comisia Europeană. „Adevărul” a stat de vorbă cu trei dintre beneficiarii unui astfel de program.
Willemien Rust (42 ani), fostă arhitectă la o multinaţională, a început o afacere pe cont propriu după ce a fost concediată în 2010: şi-a transformat garajul casei din orăşelul irlandez Donard într-o fabricuţă de nougat. „Întotdeauna mi-a plăcut să gătesc pentru familie. Am încercat să deschid o brutărie, dar fiecare a doua femeie care ştie să coacă pâinea din Irlanda a deschis o brutărie. De asemenea, foarte multă lume face gemuri, chutney, prăjituri, ciocolată. Pe de altă parte, nimeni nu face nougat în Irlanda, deci era o oportunitate”, a susţinut Willemien, originară din Africa de Sud, de unde provine şi reţeta de nougat pe care o gătea pentru familie la ocazii speciale.
Pe lângă faptul că şi-ar fi urmat o pasiune, mica afacere îi oferea antreprenoarei posibilitatea să petreacă mai mult timp cu cei doi copii ai săi. În 2011, Willemien a început să vândă nougat făcut în propria bucătărie la diferite târguri regionale. „Lucrurile au mers bine până în luna ianuarie a anului următor când târgurile sunt moarte, pentru că toată lumea e la dietă. Atunci am decis că vreau să transform mica mea pasiunea în afacere”, povesteşte arhitecta.
Între timp familia trăia din banii soţului, iar faptul că acesta lucra a făcut ca Willemien să nu primească ajutor de şomaj. Persoanele care vor să-şi deschisă o afacere în Irlanda beneficiază de ajutorul unui birou guvernamental pentru afaceri locale (Local Enterprise Office- LEO), care oferă consultanţă, dar şi finanţare. „Am început un curs de afaceri gratuit la LEO care a durat trei luni. Apoi am aplicat pentru un grant. Instituţia îţi împrumută jumătate din suma pe care o ai nevoie şi trebuie să returnezi jumătate din suma primită. Deci, dacă ai nevoie de 40.000 de euro, ei îţi dau 20.000 şi tu trebuie să returnezi, fără dobândă, 10.000 de euro”, explică arhitecta. De asemenea, banii obţinuţi de la LEO sunt decontaţi după ce antreprenorul a făcut plata.
Nougatul irlandezei a ajuns în supermarketuri, care sunt obligate să comercializeze 20% produse locale
"Banca nu mi-a dat credit"
Investiţia în făbricuţa de nougat s-a ridicat la 50.000 de euro, iar pentru a obţine banii Willemien a apelat la bancă: „Am mers la instituţia bancară cu care am lucrat încă de când am ajuns în Irlanda în 2001. La ei avem ipoteca pe casă, la ei avem conturile deschise şi toate investiţiile. E un orăşel mic, iar funcţionarii de la bancă îmi sunt prieteni, copiii merg împreună la şcoală. La ei mi-am deschis şi contul afacerii şi în fiecare lună depuneam 200 de euro. Am fost foarte supărată când am aflat că mi-au respins solicitarea de credit. Au motivat că în luna ianuarie şi februarie, când târgurile erau închise şi nimeni nu cumpără dulciuri, nu am depus niciun euro în cont: <<Nu ai avut venituri timp de două luni, nu putem să-ţi dăm credit>>”. Atunci a apelat la MFI (Microfinance Irelad) o instituţie de microcfinanţare care i-a acordat un împrumut de 10.000 de euro, garantat de UE, cu dobândă de circa 8%. În 2013, şi-a lansat produsul sub denumirea Minena” s la cel mai mare târg de Cărciun din Irlanda – cel din Dublin.
Utilajul de ambalare a nougatului din garajul Willeminei.
"În Irlanda, supermarketurile trebuie să comercializeze 20% din produse de la furnizori locali. Dacă e o femeie care face pâine în comunitatea locală, supermarketul trebuie să cumpere”,
Willemien Rust, antreprenoare
Produsele făcute în garajul Willeminei au ajuns în supermarket
Lucrurile au mers foarte bine şi în luna martie nougatul produs în garajul Willeminei a ajuns într-o reţea de magazine artizanale – Avoca- amplasate în toată Irlanda. În 2015, produsele Miena”s au intrat în reţeaua de supermarketuri SuperValu şi se pot găsi în 250 de magazine din toată ţara. „În Irlanda, supermarketurile trebuie să comercializeze 20% din produse de la furnizori locali. Dacă e o femeie care face pâine în comunitatea locală, supermarketul trebuie să cumpere”, explică antreprenoarea. Marea provocare este însă cum îi convingi pe clienţi să cumpere produse locale. „Irlandezii sunt oameni foarte mândri şi vor cumpăra mai degrabă gemul pe care-l face vecinul săi decât cel adus din China. Ei sprijină astfel comunitatea locală. Criza a lăsat foarte multe persoane fără slujbe în Irlanda. Foarte mulţi s-au apucat să producă de la patiserie, gem, bere, brânză, chutney şi aceste microafaceri merg bine”, arată irlandeza. Ea a reuşit să returneze creditul luat de la MFI şi se pregăteşte să-şi mărească producţia pentru a-şi exporta nougatul în afara Irlandei. În plus, la afacerea ei mai lucrează două femei, dintre care una nu a avut o slujbă niciodată. „În loc să se uite la Tv toată ziua, vine şi câştiga nişte bani. Se simte şi ea mai bine”, povesteşte Willemina. „Succesul antreprenorilor în astfel de afaceri vine datorită faptului că au o pasiunea pentru ceea ce fac. E foarte greu să porneşti o asemenea afacere, dar merită”, concluzionează întreprinzătoarea.
Mariana Cardoso
Manager IT transformat în agent de turism
Mariana Cardoso (40 de ani) a lucrat până în 2013 în Lisabona ca manager la un studio unde se produceau jocuri video. Afacerea a fost închisă şi Mariana a rămas şomeră. După ce a făcut un curs de trei luni, un fel de MBA (master în administrarea afacerilor) finanţat de stat, a început să caute o idee de afaceri. Pentru că era pasionată de bucătăria portugheză şi de cultura şi tradiţiile autohtone şi pentru că în acea perioadă turismul era într-o perioadă de boom în Lisabona, s-a gândit să înfiinţeze o agenţie de turism. Mariana a studiat bine piaţa şi a ajuns la o idee de succes – o agenţie specializată în turism culinar.
„Oferim clienţilor excursii personalizate în funcţie de interesele lor. E ciudat că într-o piaţă a turismului dezvoltată ca cea din Lisabona să nu fie acoperită această nişă, dar aşa este”, a susţinut Mariana pentru „Adevărul”. Acum are trei grupuri pe săptămână şi afacerea merge ca pe roate. Bugetul pentru afacere, de 25.000 de euro, l-a luat în parte din ajutorul de şomaj pe care statul portughez l-a achitat într-o singură tranşă – politică menită să încurajeze crearea de afaceri noi, iar cealaltă parte - 11.000 de euro i-a împrumutat de la o instituţie de microfinanţare, credit garantat de UE.
Nadia Fanzar în restaurantul ei de lângă Paris
Restaurantul artiştilor
Nadia Fanzar (39 de ani), mamă a cinci copii, originară din Maroc, a rămas şomeră în 2009, după un conflict cu angajatorul – o firmă de telecomunicaţii de lângă Paris. Întrucât era familiarizată cu domeniul, şi-a deschis propriul magazin de telecomunicaţii, beneficiind de un credit de 5.000 de euro garantat de UE şi de economiile familiei. Investiţia totală – 20.000 de euro. După trei ani, afacerea a dat faliment. Nadia s-a întors la AIDE – instituţia de microfinanţare care i-a acordat primul credit – şi le-a propus un nou plan de afaceri – un restaurant, „Le Schwa des artistes”. „Organizăm mini-concerte, vernisaje , diferite evenimente artistice. Clienţii sunt încântaţi. De la AIDE am primit şi bani, şi consiliere. M-au ajutat foarte mult cu tot ce înseamnă să deschizi şi să administrezi o firmă”, a arătat antreprenoarea. A obţinut încă 10.000 de euro şi a putut demara afacerea.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
