CAMPANIE Clujul, casă pentru turcii neadaptaţi la Bucureşti

Baclavele sunt de neconceput să lipsească în localul lui Ali Kok

„Adevărul de Seară” continuă serialul dedicate comunităţilor de expaţi din capital Transilvaniei. Clujul nu este o opţiune pentru turci atunci când decid să se mute în România. Preferă capitala şi doar dacă nu reuşesc să se adaptaze acolo ajung la Cluj.

Clujul nu este luat în calcul de turci atunci când decid să se mute în România, majoritatea dintre aceştia cu gândul de a-şi deschide o afacere. Comercianţi prin structură, ei ţintesc spre Bucureşti, locul unde se învârte cea mai mare cantitate de mărfuri şi capital din ţară. Doar neadaptarea la stilul de viaţă al bucureştenilor sau dorinţa extinderii afacerii îi determină să se mute în alte oraşe, iar atunci Clujul este prima variantă.

„Marea majoritatea dintre noi ţintim spre capitală, deoarece acolo se desfăşoară toate activităţile economice. Viaţa din Bucureşti nu e cea la care să se adapteze, în general, un musulman, de aceea decidem să ne mutăm ulterior în alte oraşe”, a explicat Serhat Topbas, venit în România, în Bucureşti, pentru a prelua afacerilor tatălui, o firmă ce activa în domeniul producţiei de detergenţi, dar care ulterior s-a mutat la Cluj.

Rentabilitatea e un cuvânt de bază în fondul lexical al unui turc, iar Clujul devine o a două opţiune românească pentru afacerile lor. „Din punctul de vedere al capitalului financiar, după Bucureşti urmează Clujul. E ca o a două capitală, are foarte mare deschidere, atât spre occident, cât şi către celelelate oraşe”, a declarat Ali Kok, un alt turc ajuns în Bucureşti în 1996, dar mutat la Cluj doi ani mai târziu, unde se ocupă de restaurantul cu specific turcesc Ali Baba.

De altfel, localul este şi sufletul comunităţii turceşti din Cluj. Aici poţi întâlni fie turci despre care ai spune că sunt într-o distracţie continuă, fie turci extrem de reci şi introvertiţi. „E în funcţie de stare. Când ne merg bine afacerile, avem chef. Dacă de pildă eu am vândut azi prost, aşa mi-e şi starea. Suntem foarte uşor influenţabili de ceea ce ni se întâmplă în viaţa de zi cu zi”, a mărturisit Ali Kok.

Ceaiul turcesc nu lipseşte de pe masa unui turc ajuns în Ali Baba, iar apoi ciorba tradiţională turcească, de linte, este servită obligatoriu la masă. Turcii preferă să se întâlnească în Ali Baba în grupuri, însă nota de plată o plăteşte în mod aleator doar unul dintre ei, în semn de respect pentru ceilalţi.

Eroilor, strada-dezastru a Clujului

Aici se leagă şi dezleagă afaceri, comunitatea turcească fiind una extrem de unită. „Dacă afacerea mea la Cluj merge foarte bine, e un succes, atunci îi încurajăm, le spunem chiar şi domeniile în care piaţa clujeana e virgină. Suntem o rasă care ne ţinem între noi”, spune într-o română uşor stricată Serhat Topbas care are la Cluj o afacere în domeniul distribuţiei de mobilă.

Dacă pentru ei viaţa din capitală este extrem de agitată, Clujul se află la polul opus, un oraş „plictisit”, „care se poate parcurge în 15 minute dintr-un capăt în altul”. „Sunt puţine zone de ieşit. Centrul nu are activitate. Nu avem la Cluj o stradă sau pietonală adevărată. De pildă, pe strada Eroilor nu sunt magazine suficiente, ar trebui să fie animată cu spectacole de folclor sau teatru. Strada Eroilor e o stradă dezastru”, este de părere Kok.

În aceste condiţii, traficul clujean li se pare unul infernal, cu locuri de parcare insuficiente. Calea Turzii şi ieşirea din oraş înspre Oradea  o altă „pată de culoare neagră” a Clujului în opinia turcilor mutaţi în oraşul de pe Someş, datorită numărului de prostituate care se afişează seară de seară în acele zone. De asemnea, ei sunt deranjaţi de multitudinea magazinelor care comercializează produse iefine în oraş.

„E prea ieftin şi foarte ieftin totul. Produse de calitate peste medie se cer mult prea puţin şi nu e deloc sănătos să fie aşa într-un oraş precum Clujul. În schimb chiriile au nişte preţuri exagerate. Se profită prea mult de pe urma studenţilor”, crede Topbas.

Turcii, „clujenii fără casă”

Acesta a fost, însă, impresionat de amabilitatea clujenilor, atunci când s-a mutat la Cluj. „Trebuia să ajung într-un anumit loc şi am cerut informaţii de la un trecător, în mod întâmplător. Nu mi-a venit să cred că nu doar ca mi-a zis unde e, dar s-a urcat la mine în maşină să-mi arate, deşi avea direcţie de mers opusă destinaţiei mele. În Bucureşti nici dacă ai plăti pe cineva nu ar face asta”, a declarat Serhat Topbas.

Chiar dacă încă îşi menţin relaţiile cu rudeniile rămase în Turcia, dar s-au stabilit definitiv la Cluj, ei nu se simt acasă nici aici, dar nici în ţara de origine. „Ne-am obişnuit şi aici. Însă atunci când mergem în Turcia se spune despre noi «aştia vin din România, au bani», iar aici, la Cluj, e la fel. Auzim des propoziţia «Ăsta e turc, deci plin de bani»", a conchis Ali Kok.

Comunităţi de expaţi în Cluj
Tunisia - 836 de persoane
Turcia - 553
Italia - 361
Germania - 259
Franţa - 207
Maroc - 198
SUA - 135
Israel - 112
Mauritius – 110
Marea Britanie - 106

Nota redacţiei: Chiar dacă, din punct de vedere juridic, basarabenii constituie ce mai importantă comunitate de expaţi din Cluj-Napoca, aceasta nu a fost luată în calcul, din considerentul că majoritatea se consideră de etnie română.