Biblioteca Academiei Române din Cluj are pe rafturi comori de sute de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bogdan Crăciun este custodele unei comori de o valoare greu de estimat/ Foto: Caius Raţiu
Bogdan Crăciun este custodele unei comori de o valoare greu de estimat/ Foto: Caius Raţiu

10.000 de manuscrise, codice sau cărţi vechi, unele de aproape 700 de ani, alcătuiesc fondul de Colecţii Speciale ale Bibliotecii Academiei Române din Cluj. Ţinute deocamdată sub cheie şi păstrate în condiţii speciale, la adăpost de căldură, umiditate şi lumină pentru a nu se deteriora, o parte din „nestematele" Academiei vor fi expuse în primăvara anului viitor.

Cea mai veche carte din colecţia Academiei este un manuscris, un codice medieval, din secolul al XIII-lea. Scris în latină, pe suport de pergament, codicele de la Biblioteca Academiei este de fapt o  culegere de decrete a papei Grigore al IX-lea, spune Bogdan Crăciun, coordonatorul Departamentului de Colecţii Speciale ale Bibliotecii Academiei Române din Cluj.  Contrar aşteptărilor multora, conţinutul volumului, spune specialistul, nu aduce nimic interesant. „Ce este valoros în acest codice, ca şi în altele de acest gen, sunt însemnările, istoria lor, partea de identificarea a copistului, a locului unde au fost copiate sau partea de filigrane. Partea tehnică este cea care dă valoare şi lectorii ulteriori. Pe baza acestora se poate reface un adevărat traseu al cărţii respective. Multe dintre cărţile pe care le avem aici sunt pline de însemnări", a precizat Crăciun.

Cipariu, principalul donator de cărţi

Tot în fondul de Colecţii Speciale se află şi o Biblie din secolul secol XV,  tipărită la Nurnberg, în 1478, de peste 900 de pagini, cea mai veche carte religioasă din depozitul Academiei din Cluj. „Este una dintre cele mai vechi biblii pe care le avem. În fapt, este un incunabul (n.r. carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului, până la sfârşitul anului 1500), în limba latină. De altfel, toate incunabulele pe care le avem noi sunt în limba latina. Cartea provine din colecţia Episcopei romano-catolică de Satu-Mare", a explicat Crăciun. Majoritatea incunabulelor din Biblioteca Academiei sunt fie donaţii din colecţii personale sau din fondurile liceelor confesionale din Cluj. „Avem un fond substanţial de carte veche şi rară. Suntem pe locul trei în ţară ca număr de volume de incunabule. Biblioteca e mai degrabă posesoarea unui fond de carte teologico-filologică, provenit în mare parte de la Liceul Unitarian sau  Liceul Catolic. Multe dintre  manuscrisele sau codicele medievale au intrat în biblioteca Academie pe filiera Timotei Cipariu, mare colecţionar de carte rară. Biblioteca cipariană a fost donată de Cipariu bibliotecii centrale blăjene, după care a ajuns în Biblioteca Academiei",  spune Bogdan Crăciun.

Biblii vechi de sute de ani

În primăvara anului viitor, conducerea Academiei Române din Cluj intenţionează să expună biblia veche de mai bine de jumătate de secol împreună cu alte biblii.

„Vrem să facem o expoziţie în primăvara lui 2012, de carte valoroasă, care să reprezinte toate centrele tipografice importante din Europa din punct de vedere al producţiei de biblie. Avem în jur de 1.000 de exemplare de carte religioasă", a precizat Crăciun.

De nerăsfoit

Condiţiile de expunere a acestor cărţi rare, spune specialistul, sunt restrictive. Este exclus, spune specialistul, ca aceste cărţi să poată fi răsfoite vreodată de curioşi.

„Suntem bibliotecă, nu muzeu. Dacă le vom expune, o vom face pe perioadă scurtă. Eu, unul, sunt împotriva expunerii acestor cărţi rare", a explicat Crăciun. Tot pentru protejarea „comorii" , spune specialistul, regimul de consultare este unul special, altul  decât pentru cărţile din fondul general. „Nu primim studenţi, de exemplu, din primii ani de studii. Cititorii trebuie să dovedească că fac cercetare, de exemplu pentru lucrarea de diplomă",  a adăugat Crăciun.

Valoarea estimativă a „comorii" Academiei rămâne deocamdată  necunoscută. „ Fondurile vechi ale bibliotecii nu au fost evaluate. Ele sunt valoaroase din punct de vedere ştiinşific dar nu avem o expertiză economică. Urmează ca acest lucru să fie făcut, dar din păcate, este o activitate laborioasă, care implică specialişti şi costuri imense", a explicat Adriana Albu, contabil-şef al Academiei Române din Cluj.

Cărţi rare, în format digital

Tocmai pentru a proteja cărţile vechi de sute de ani şi a scoate originalele cât mai rar din depozit, Biblioteca Academiei le-a copiat în format digital. „ Codicele, de exemplu, ne sunt foarte rar solicitate. Noi nu avem experţi în domeniu, pentru că şi codicele existente sunt puţine. De curând am avut însă o solicitare din străinătate, de la Frankfurt, pentru codicele din secolul al XIII-lea. Am trimis varianta electronică", a adăugat Bogdan Crăciun.

Cel mai mare fond de manuscrise unitariene din ţară

Pe lângă fondul de carte din Colecţii Speciale, depozitul bibliotecii mai are şi un fond de carte românească, occidentală şi manuscrise ale Şcolii Ardelene şi Unitariene.  "Pe partea de manuscrise unitariene, suntem primii în ţară, în total 2.500 de exemplare. În total, avem un depozit de 50 km liniari, ocupat cu cărţi până în prezent pe 32 km liniari. Avem şi carte veche în fondurile istorice, care nu intră în fondul de colecţii speciale, carte occidentală de secolul XVI şi XVII  în mii de exemplare. Pe lângă asta, În continuare, achiziţionăm cărţi", spune Bogdan Crăciun.

Cluj-Napoca

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite